Nr. 594 (33)

A FOST   - Premiul „Marin Sorescu“. Institutul Cultural Român de la Stockholm a decernat, în cadrul unei ceremonii organizate la Tîrgul de Carte de la Göteborg, Premiul „Marin Sorescu“ pe anul 2011. Premiul i-a fost acordat scriitoarei suedeze Karin Johannisson „pentru cunoştinţele solide şi entuziasmul genuin cu care cercetează şi descrie legăturile dintre ştiinţele naturale, în primul rînd istoria medicinei, şi ştiinţele umaniste, …

Acestea sînt istorii înspăimîntătoare. Uneori, oamenii spun că, pentru mai multă siguranţă, ar trebui să le reducem de 10, sau de 100, sau de 200 de ori; oricît le-am reduce, continuă să rămînă istorii despre atrocităţi. Un băiat şi o fată stau ghemuiţi şi gîrboviţi pe pături cenuşii primite de la ONU ca ajutoare umanitare, care acoperă baricade din beton. Încercăm să vorbim despre viitor. …

Acceptăm provocarea. Nu ne mai ocupăm de domnul Traian Băsescu, preşedintele României, cum ni s-a sugerat cu duioasă compasiune în România literară. Ne vom ocupa de domnul Emil Boc, prim-ministrul Guvernului României. Dacă nu era premier, nu cu domnia sa pierdeam vremea, tocmai acum cînd toamna e minunată şi atîtea frumuseţi ale lumii ne stau la îndemînă, de la culorile pastelate ale frunzelor ce se …

Situaţia ediţiilor din operele istoricilor contemporani de relief este, din păcate, tristă. Anii ’80 aduseseră o resurecţie a interesului pentru marile opere ale clasicilor istoriografiei noastre. S-au alcătuit ediţii critice din Istoria critică a lui B.P. Hasdeu, din sinteza lui A.D. Xenopol (din grija lui Al. Zub), din V. Pårvan şi Nicolae Densusianu, s-au editat pentru întîia oară după in-stalarea comunismului Gh.I. Brătianu, Victor Papacostea …

Zarurile au fost aruncate. Sau, cum titra un ziar palestinian cu cîteva zile în urmă, „A merge sau a nu merge la ONU: aceasta nu mai e întrebarea“. Într-adevăr, Mahmud Abbas nu a cedat presiunilor diplomatice israeliene, americane, europene, dar şi arabe, şi a depus vineri, 23 septembrie, cererea de aderare a Statului Palestina la Organizaţia Naţiunilor Unite ca membru cu drepturi depline. Această …

Ce: Untitled. (Bienala de Artă de la Istanbul, ediţia a 12-a). Inspirată din creaţia artistului american Félix González-Torres (1957-1996) Cine: IKSV. Jens Hoffmann şi Adriano Pedrosa (curatori) Unde: Antrepo 3 şi Antrepo 5, Istanbul Cînd: 15 septembrie – 13 noiembrie 2011   Iulia POPOVICI: Deşi în urmă cu doi ani, Bienala de la Istanbul a fost enervant de stîngistă, parcă m-a entuziasmat mult mai …

Cu cît mai departe eşti de obişnuinţe, cu atît acomodarea este mai grea. Dacă în tinereţe aceste depărtări au un miraj uneori aproape ezoteric, cu vîrsta ele dor într-un sens aproape fizic. Acolo, în aceste drumuri lungi, lumina zilei mi-a arătat nu doar alte chipuri şi alte încăperi, cum îşi titra Truman Capote un straniu roman despre o călătorie a sa în trecut, cît mai …

Absolut surprinzător romanul Martei Petreu, Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, mai ales dacă îl raportez la opera critică şi eseistică a autoarei, centrată raţionalist şi desfăcînd cu răbdare analitică atmosfera tulbure a unei epoci ori „mixtura“ unei personalităţi. Privind retrospectiv lucrurile, versurile din Scara lui Iacob (2006) sînt parte a uneia şi aceleiaşi experienţe biografice explorate acum în spaţiul romanului. Însă versurile vorbind despre indiferenţa Creatorului …

Precum Ion Vianu sau Cătălin Dorian Florescu, scriitorul Augustin Cupşa este deopotrivă psihiatru, iar acest amănunt nu este lipsit de importanţă în alegerea tematicii seriei sale de povestiri din recentul volum Profesorul Bumb şi macii suedezi. În fond, doar o anume stilistică şi tema nebuniei (noastre, cea de toate zilele, probabil) leagă, într-un fel, cele cinci povestiri, altfel foarte heteroclite. Purtînd un titlu perfect justificat, …

Pe 7 octombrie 2006 – se vor împlini în curînd 5 ani de la asasinat –, trupul jurnalistei Annei Politkovskaia a fost găsit în liftul blocului unde locuia. Fusese împuşcată în cap şi în piept cu un pistol Makarov.  „Întotdeauna ai avut impresia că nu ai făcut destul. Şi totuşi, ai fost singura din Rusia care a dat glas mamelor soldaţilor, soldaţilor ruşi ca şi …

Textul acesta îmi fusese cerut de B. Elvin pentru Lettre Internationale, urmînd să însoţească traducerea unor scrisori ale lui Imre Kertész. Pînă la urmă, revista n-a obţinut copyrightul şi traducerea n-a mai apărut. Public aici, uşor modificat, articolul meu, în amintirea lui B. Elvin. Pentru Proust, Wagner înseamnă o anume estetică, un tip de compoziţie mozaicată care ordonează şiÎn căutarea timpului pierdut. Izolat în …

În luna mai 2006, Editura Humanitas lansa o nouă colecţie. O nouă serie de proză, care urma să promoveze nume de autori şi titluri de cărţi ce voiau să atragă atenţia asupra prozei, pe o piaţă editorială extrem de activă, cu alte forme de expresie. Pe plan intern sau, mai ales, internaţional. Aşa am ajuns să fim racordaţi la mişcările tectonice de ultimă oră ale …

Poetă, eseistă şi traducătoare, Irina Mavrodin este o personalitate culturală bine-cunoscută atît în spaţiul românesc, cît şi în cel european. Eseurile şi studiile sale teoretice, de o mare profunzime şi claritate, au devenit deja un reper academic. Ca profesor universitar şi traducător cu o activitate de peste o jumătate de secol, Irina Mavrodin a adus literaturii române şi celei franceze un elogiu direct, care a …

La începutul anului, am publicat la Editura Paideia trilogia Mioriţa, o carte adresată cititorului interesat de soluţiile date într-un dosar celebru al literaturii şi culturii române, iar acum cîtva timp am citit cu interes în revista Observator cultural eseul „Cine salvează Mioriţa?“ de Miscolcyz Ambrus. Aşa se face că retrospectiva rezultatelor unei munci care mi-a consumat mulţi ani de viaţă reprezintă, implicit, şi o evaluare …

Se spune, cu bune temeiuri, că vremurile noastre ar fi caracterizate de o confuzie monumentală a valorilor şi de o angoasă şi o incertitudine fără precedent. Globalizarea creează într-adevăr noi oportunităţi – pe de altă parte, anxietatea oamenilor din sofisticatele societăţi postmoderne de azi tinde să depăşească speranţele deschise de ştiinţă şi tehnologie, de comunicarea globală, de comerţul tot mai eliberat de restricţii statale …

În încercarea pe care o facem de ani buni, aceea de a oferi o imagine completă şi fidelă a tot ceea ce înseamnă receptarea operei lui Mircea Eliade, în vara acestui an, am realizat un interviu cu José Antonio Hernández García care, în Mexic, la fel ca profesorul Mac Linscott Ricketts şi Mary Stevenson, în SUA, ori Joaquin Garrigós, în Spania – şi lista este …

De ce sîntem astăzi primiţi, găzduiţi, menţionaţi, apreciaţi şi (răs)plătiţi sau, după caz, desconsideraţi, persiflaţi, insultaţi şi alungaţi aşa cum sîntem, prin Europa? Cine ne-au fost (primii) ambasadori?! În nici un caz cei trimişi de Cotroceni şi de unul sau altul din guvernele României din primii ani de libertate, adevărat? Ci, mai ales, cei din valul întîi al emigraţiei româneşti din 1990-’92, fie ei ingineri, …

Între august 2006 şi august 2008, subsemnata şi Ella Blass am tradus în ebraică Fram, ursul polar de Cezar Petrescu; cartea a fost acceptată de una dintre cele mai importante edituri israeliene, dar a fost îngropată trei ani în România, pe coridoarele îngheţate ale lui Copyro, societate particulară de acordare a drepturilor de autor, condusă de directoarea Nicoleta Cofcinski. Tratativele pentru dreptul de …

Am văzut şi trăit debutul lui Johnny Răducanu în Bucureşti, cam prin anii ’50. Mergeam cu soţia la barul Melody, de sub Cinematograful Patria. Mergeam pe acolo, la concurenţă cu Mon Jardin, încercînd poate să mă conving de o „nesustenabilă“ libertate, ca să vorbim cum trebuie astăzi. Acolo apăruse formaţia de muzică condusă de Alexandru Imre, bună, şi în ea, puţin mai mult decît un băieţaş, un ţigănuş …

Teatrul „Toma Caragiu“, Ploieşti Miriam W. It’s All Greek To Me de Savyon Liebrecht Traducere de Ada-Maria Ichim Regia: Radu Afrim Scenografia: Iuliana Vîlsan Cu: Florentina Năstase, Oxana Moravec, Clara Flores, Ada Simionică, Andi Vasluianu, Ioan Coman, George Angelescu Vineri, 30 septembrie, ora 18.30   Teatrul Naţional Bucureşti Tectonica sentimentelor de Eric-Emmanuel Schmitt Traducere de Alice Georgescu Regia: Nicolae Scarlat Scenografia: Ştefania Cenean Cu: …

Pe 30 septembrie, tocmai se va fi terminat primul festival de teatru al stagiunii 2011-2012, cel de teatru scurt, de la Oradea, iar sezonul festivalier continuă la Gheorgheni, la Brăila (cu un director nou la Teatrul „Maria Filotti“, subiect de scandal la început), la Alba Iulia, la Odorheiu Secuiesc, culminînd cu Festivalul Naţional de Teatru de la Bucureşti, la început de noiembrie.   În foarte …

În urmă cu cîteva zile, a trecut la cele veşnice pictorul Teodor Moraru, unul dintre artiştii români a căror viaţă s-a suprapus pînă la identificare cu activitatea (profesională) de credinţă. Plecarea sa, tristă şi neaşteptată, reprezintă însă doar un reper biografic. Opera pe care ne-a dăruit-o, harul pus în semnul grafic şi spiritul său pătrunzător sînt şi vor rămîne alături de noi.   …

Cea de a XX-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu“ s-a încheiat. Nu mă sfiesc să o numesc o ediţie de colecţie. Argumente sînt multe şi evidente. Personal, mă voi referi acum şi aici doar la momentele care m-au impresionat profund şi din care am învăţat lucruri esenţiale. Le reamintesc însă cititorilor mei că nu am fost prezentă la toate concertele şi că, de această …

Un concert inedit, cel puţin pentru preferinţele mele, din aceste ultime zile de festin muzical, a fost cel al prestigioasei orchestre britanice Saint Martin in The Fields care, la a doua sa apariţie în acest festival, fără Murray Perahia en vedette, a prezentat sub bagheta unui uluitor dirijor, Jaime Martin, un program foarte special. Tulburătorul Verklärte Nacht (Noapte transfigurată) op. 4 de Arnold Schönberg, …

După o lună de hegemonie a muzicii clasice, Festivalul „George Enescu“ s-a încheiat duminică, 25 septembrie. O lege nescrisă a jurnalismului cultural face ca evenimentele ce deschid un festival să primească adesea mai multă atenţie decît cele care îl închid: est natura hominum novitatis avida. Dar ultimele zile de festival îmi dau toate motivele să nu trec prea repede la momentul concluziilor grăbite şi al …

Bucureşti, 22 septembrie, 2011 Celor interesaţi, Adeseori am fost invitat să dirijez în cadrul unui festival faimos din România, numit după cea mai importantă personalitate muzicală a acestei ţări, Festivalul „George Enescu“. Sînt impresionat de modul în care fiecare detaliu al organizării a fost pus la punct şi de căldura cu care publicul ne-a primit pe mine şi Orchestra Dell’Accademia Nazionale di Santa Cecilia. …

În perioada 19-22 septembrie, Forumul Cultural Austriac, în parteneriat cu Uniunea Cineaştilor din România, a organizat, la Cinema Studio din Bucureşti, Zilele Filmului Austriac. Patru producţii cinematografice de ficţiune din ultimii 15 ani, remarcabile nu doar prin calităţile lor artistice (care le-au asigurat recenzii favorabile şi distincţii importante), ci şi prin marele lor succes la public (atît austriac, cît şi internaţional), au fost alese pentru …

Un concert inedit, cel puţin pentru preferinţele mele, din aceste ultime zile de festin muzical, a fost cel al prestigioasei orchestre britanice Saint Martin in The Fields care, la a doua sa apariţie în acest festival, fără Murray Perahia en vedette, a prezentat sub bagheta unui uluitor dirijor, Jaime Martin, un program foarte special. Tulburătorul Verklärte Nacht (Noapte transfigurată) op. 4 de …

Mă plictisesc. Nu eu pe mine. Mă plictisesc lucrurile din jur. Oamenii, lucrările lor, rezultatele acestora, locul ăla gol în care mă aștept în fiecare zi să găsesc ceva, ceva bun, ceva construit să dureze mai mult decît un mandat de președinte al nu știu cărei organizații care vrea să ceva sau doar se vrea ceva, mai mult decît lasă să se înțeleagă un contract …

Nimic mai complicat decît momentele eviscerării porcului pîrlit, spălat bine, proptit de-o parte şi de alta a şoldurilor cu bucăţi de lemne aduse în grabă de la şopronul din preajmă. Aici e arta măcelarului. Aici şi în momentele de graţie cînd învîrte cu degetul arătător prin carnea tocată, garnisită olfactiv şi gustativ cu mirodenii. De aceea scrie Temeswarer Wochenblatt în toamna (cînd altcîndva!?) anului 1848 …

Academia din Stockholm a anunţat joi, 6 octombrie, că Premiul Nobel pentru Literatură în 2011 a fost cîştigat de poetul suedez Tomas Tranströmer. Motivaţia juriului: „prin intermediul imaginilor sale condensate, translucide, ne înlesneşte accesul proaspăt la realitate“. Tomas Tranströmer (născut pe 15 aprilie 1931) este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi scandinavi contemporani. Versurile sale au fost traduse în peste 50 de limbi.   A …

Academia din Stockholm a anunţat joi, 6 octombrie, că Premiul Nobel pentru Literatură în 2011 a fost cîştigat de poetul suedez Tomas Tranströmer. Motivaţia juriului: „deoarece, prin intermediul imaginilor sale condensate, translucide, ne inlesneste accesul proaspat la realitate“. Tomas Tranströmer (nascut in 1931) este unul dintre cei mai cunoscuti poeti scandinavi contemporani. Versurile sale au fost traduse în peste 30 de limbi. În limba română, …

De patru sezoane încoace, la început de octombrie, bate gongul FITCT Iaşi, un festival care se ambiţionează să aibă continuitate, în vremuri dificile pentru arte, şi să rămînă în top. Fiecare ediţie are ataşată cîte o emblemă individualizatoare׃  2008 – „Diversitate şi dialog“; 2009 – „Inovaţie şi creativitate“; 2010 – „Interconexiuni“; 2011 – „Mari creatori“. Unicul festival internaţional de teatru din regiunea de Nord-Est …