Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
„Facultatea de Litere e singurul loc în care se formează, an de an, cititori profesionişti“
un interviu cu vorbavine.ro
- 09-03-2012
- Nr. 615
-
UN Cristian
- Interviu
- 9 Comentarii
Aproape fiecare promoţie de studenţi de la Facultatea de Litere din Bucureşti își propune, manifest sau nu, să scoată o revistă literară. Vorba Vine umple de-acum un gol prelungit, continuă o serie astăzi invizibilă de proiecte mai mult sau mai puţin oficiale (dacă ar fi să amintim doar de celebrele Noii sau Litere nouă ori despre efemeride recente, ca Doamna Grasă). Doar că Vorba Vine plusează şi readuce în atenţie proiectul unui cenaclu profesionist, conceput ca un atelier public de lectură ţinut în Club A, dar şi ideea de trust intelectual. Tocmai de aceea, i-am invitat la un dialog pe patru dintre promotorii Vorba Vine: studenții Alex Dumitriu, Alexandra Cozmolici și Filip Dogaru, alături de cel care i-a descoperit și i-a pus la treabă, criticul literar Cosmin Ciotloș. De ce și de la ce Vorba Vine? Alexandru DUMITRIU: Iniţial, nu prea mi-a convenit acest titlu, pe care îl găseam prea „uşurel“ pentru o revistă a studenţilor de la Litere. Însă, încet-încet, m-am ataşat de el, iar astăzi mi se pare chiar o alegere inspirată. Pînă la urmă, conţinutul oferă dovada seriozităţii noastre. Şi titulatura probează că această seriozitate e dublată şi de ironie, şi de umor. Cine vă […]
hai sa ni bagam mintzile, oleaca, pan’ cap: aceste „dichotimii”, adicatelea: *intre Noi & Voi*, sunt chiar stupide.
Desigur: io *intzeleg* ca lumea se mai ienerveaza. Ca ma ienervez & io, cateodata. O admit! Cred ca doamna/domnishoara Luminitza Marcu s-a enervat, data trecuta.
Uite, eu o *intzeleg*! Ce speram *io*? Pai, speram sa *punem d-o discutziune*, oleaca mai „adanca” (ma rog, cat se poate).
Shi, v-o scriu: io, am pus-o. P-un *alt* forum (F.A.R.), la topicu’ „Idei in dialog”.
Ca, *mie*, chiar *imi pasa*. Ca, mie *nu-mi „da” bine dichotomia asta, intre NOI & VOI*! Asta ca sa va hie *tuturor, chiar *foarte clar*…
Cu drag, tuturor, cu drag Luminitzei Marcu,
Nea Marin
Cînd Frumosul e Urît şi Urîtul e Frumos
De ce nu nişte Proletari-Ingineri-Artişti-Genii Prefecte Profesioniste ?!?
Cînd Literatura ÎNJURĂ profesionist mai rău decît cea mai Clasică Curvă, Birjar sau Ţigan, sau cel puţin la fel dar nu identic, ci cu mesaj, cu slogan, cu trimitere ideologic înalt-puRă literaratură.
Ce, noi nu ştim să citim ?!? Ba da, dar nu profesional ( sic !).
Una e un ABeCedar, altceva e o Carte. Ce nu e adevărat ?!?
Cînd înjurătura un Titlu, cînd un Titlu un titlu, cînd înjuăturile versuri superbe poetic-profesioniste savuros-savurat-citite de CITITORUL PROFESIONIST.
Cînd Mahalaua devine Artă şi Arta, Mahala.
Cînd Totul e Una şi Una e Totul.
Cînd …………………………….pînă unde ?
Infinit e Infinitul !
REVoltăTOR. Parcă e din TOPORUL şi BUTUCUL.
“Faculatatea de Litere este singurul loc ….”
“…..care…formează…..”
“…..cititori profesionişti.”
“….an de an…”
O INDUSTRIE ? O FABRICĂ ? O UZINĂ ?
UN ABATOR ?
un CE ?!?
Înspăimîntător !!! Cîtă AROGANŢĂ !
Acesta e reperul, acesta e Idealul : “cititori profesionişti” ?!?
Cred că încurcaţi niţeluş planurile. Vi s-au îmbîrligat rău, dar RĂU, sinapsele.
Poate : Critici, Istorici literari, Scriitori, Profesori de Literartură şi Limba Română etc.
Mă întreb ce ” MUSCĂ ” v-a ciupit pe toţi de-aţi luat-o RAZNA-N HALUL ĂSTA ?!?
TREZIŢI-VĂ cît mai e vreme ! voi MARI Profesori Scriitori şi Poeţi ai literaturii „moderniste” româneşti !
Va scriu, pentru ca ma-ndeamna acest „site” cum ca s-o fac.
Shi, uite, o *chiar fac*, pentru dumerirea Dvs., cam asha:
1) N-am scris-o *ironic* – asta ar trebui sa va „doara” oleaca mai tare.
2) Io, un nea Marin cum sunt, nu ma ridic la nivela Dvs., nu folosesc adjective precum „tampite”, chiar cum facetz’ Dvs. mai sus.
Ce parere avetz’? Va *e de-ajuns*? Ca, io va intreb, ca un tampit ce sunt…
Toate cele bune & mult succes, & multa sanatate,
Nea Marin
Buna, Cosmin si un salut tuturor celor de la Litere, ma bucur mult ca Facultatea de Litere se tine tare. Nu-i cunosc pe studentii de acum, sint deja plecata de doi ani si nu voi reveni curind, doar vreau sa va spun ca ceea ce faceti conteaza. In momentele de deprimare sa va ginditi doar la asta: conteaza! V-o spune cineva care a fost acolo, ca voi si care stie ca bucuria asta reala pe care o simtiti acum facind revista, lecturile, citind asa cum numai la Litere se poate citi, e cea care o sa ramina cu voi, daca veti sti sa aveti grija de ea. Ironiile timpite, ca aceea dintr-un mesaj de mai sus, sint problema celor care le emit, nu a voastra.
Succes si rabdare si salutari lui Cosmin (nu-i certa niciodata daca nu citesc, intotdeauna e vina profesorului!)
Cu drag,
Luminita Marcu
Sintagmele, ei bine, sunt doar … sintagme.
Nu pot accepta acea sintagma, anume pe aceea de cetitor „profesionist”.
Cetitoru’, tre’ sa ceteasca *din suflet*, din „ama”, ca *amator*. Shi, cetitoru’, tre sa spui, s-o *articuleze* chiar *clar*: uite, bre, *mie* asta mi-a mers la suflet, au ba.
Ca, restu’ (mda, e *doar parerea mea*) e doar o *gulguta*.
Nu de alta, da’ profesionishtii de „cetire” *sunt ciuntitz’, sunt dez-abuzatzi, sunt, de muuulta vreme, cinici, de-constructiveaza (au, de-constructeaza? – pe scurt, aceshti *impotentz’ da cetitori „profesionishti, doar *darama*!), pa ei nu-i intereseaza cata emotzie poate da autorul cetitorului (ca de *aia* se shi inseheala, chiar *copios* , vezibine: criticii, florile *desharte*, care *nu pot de-a chiar crea*, da’ pot da, marunt, dan’ gura…)
Ca atare, ce scrie „Vorba vine”, chiar mai sus, cade pan’ cam „gol”… Ca, Mihnea *scria* cam *tat* aia!
Numa’ fain,
Nea Marin
Dragă domnule [email protected], acel „doar” din paranteză şi toate implicaţiile lui vă aparţin dumneavoastră, nu nouă. Să-l stăpâniţi sănătos !
Dragă domnule Mihnea Moroianu, dacă s-a înţeles că lectura profesionistă ar reprezenta o formă de „mecanizare a operaţiilor intelectuale”, înseamnă că undeva, în subtextul a ceea ce am spus noi, s-a strecurat o confuzie. Suntem în căutarea ei.
Sintagma in sine (ca si sora ei cu aceeasi obarsie – „Scrisul creator”) mi se pare profund vicioasa.
Dar ea spune multe despre „abordarea pragmatica” si inconstientza voioasa a formatorilor de opinie care o propaga, despre aspiratia spre mecanizare a operatiilor intelectuale, indiferentza structurala (de fapt ostilitatea manifesta) fatza de cunoasterecare nu se reduce niciodata la pasivitatea lecturii, fatza de spiritualitate si umanism.
Ce trist e să spui (și de fapt să admiți) că la Facultatea de Litere din București se formeaza (doar) ”cititori profesionişti”.