Despre cumani, români neaoși și alți alogeni
Răspuns lui Neagu Djuvara
- 01-06-2012
- Nr. 626
-
Nicolas TRIFON
- POLEMICI
- 5 Comentarii
În Răspuns criticilor mei și neprietenilor lui Negru Voda, Neagu Djuvara începe capitolul care mă privește astfel: „În revista de limbă franceză Le Courrier des Balkans, în numărul din 2008, a apărut o recenzie a cărții mele sub semnătura domnului Nicolas Trifon (autor al unui impozant volum intitulat Les Aroumains, un peuple qui s’en va, Paris, Acratie, 2005, 477 p.). În prima parte a articolului, Nicolas Trifon, aromân născut în România, din părinți (poate și bunici) stabiliți în România, el însă de zeci de ani refugiat statornic în Franta, aprobă cu totul teza susținută în cartea mea, a certei origini cumane a lui Basarab Întemeietorul. În ultima pagină vine însă cu o critică neașteptată: se leagă de o afirmație pe care am făcut-o la pagina 145 a cărţii mele, cînd am încercat să dărîm mitul «românului neaoș», citînd un mare număr de personalități din trecutul nostru care ar fi fost, parțial sau chiar în întregime, de origine alogenă, și am încheiat cu propoziția: «V-o spune un român neaoș și dinspre mamă și dinspre tată» Armânul nostru franțuz contestă afirmația mea: «En effet […] Neagu Djuvara est issu d’une famille aroumaine arrivée en Valachie du Pinde, aujourd’hui Grèce du Nord vers […]
Nicolae Iorga,in ,,Istoria bisericii romanesti si a vietii religioase a romanilor\” la cap. IV- Manastirile lui Alexandru cel Bun- face urmatoarea afirmatie: ,,Salasuri de Tigani \” asa se zice aici in Moldova, nu Atigani ca la munteni. Extinzand la Romani si Aromani ajungem la urmatoarea concluzie : Tot un drac! Am zis!
Cuvantul BAS (a se citi bash) este de sorginte turk(a se citi tiurk) folosit si de D. Cantemir cand povesteste cui a dat lectii de muzica : ,,lui bashazinedar (mare vistiernic)Davul Ismail Efendi si lui Latif Celebi care era numai hazinedar (vistiernic) Deci BAS=SEF(peste o breasla sau peste o comunitate) Revenind la oile noastre ,cum ar zice ciobanul, BASARAB nu era decat o functie pe care urmasii au transformat-o in nume. NOMEN EST OMEN. Noi romanii inainte vreme, pentru a arata din ce stramosi ne tragem foloseam cuvantul ESCU (adica ESTE DE-ALUI cutarica). Asa avem POP(popa) ESCU, DAVID -ESCU . Numele Basescu este predestinat. Am zis!
Cumanii ne-au lasat DELI ORMAN care in timp a devenit TELEORMAN si care inseamna Padurea Nebuna. Luat la puricat DELI= DILIU= NEBUN iar ORMAN= ARMAN= AROMAN . Deci: Romanii,Aromanii ca si Armenii nu-s decat Locuitori ai padurii. Chiar in accadiana ARMANU= CAIS iar in latinaARMENIACA= CAIS. adica copac fructifer . Ce mai tura-vura, daca spui ,, NEA CAISA” spui AROMAN, ROMAN, ARMEAN. Am zis!
uite, io, ca „roman neaosh”, roman „verde”, catholic, pi jumate *oltean*, ca di *aia* ma semnez ca atare p-acilea, v-o declar cam asha: ca io *cred* ca suntem, mai tatzi (mde, romanii „verzi”) o chiar „varza”, neshte „corcituri” (cum sunt *mai tatzi*!), neshte (probabil) amestecaturi de gotzi, gepizi, cumani , slavi , greci, turci, unguri, polonezi etc. etc. Astfel ca, inshilor care tot bat toba cu „romanu’ verde”, io le-arat spatele – ma scuzatz’ p-acilea…
Ca, ne-o spun neshte imbecili (framantatz’, poate, de „ravna” iredentishtilor maghiari): „noi suntem romani”. Hai, meretz’ da cantatz’ la *alta masa*. Precum sa meretz’ *voi*, maghiarilor (ma refer la ai de sunt la fel de imbecili incat sa *nu* intzeleaga) „puri”. S-au dat *lupte* p-acilea, care mai de care, ca s-arate cat de „puri” sunt ei. Nishte *tembeli*! Ca, precum o shtim, nu potzi face abstractzie de
*populatzii*, de *aia* care s-aflau pan’ treaba d-a „calatori”, d-a se asheza, pe ici, pi colea.
Hai, bre, „purishtilor”, cantatz’, cum am mai scris, la *alte* mese, alea care va-ngaduie…
Nea Marin
Oare confuzia intretinuta cu buna stiintza intre aceste trei categorii de autori de lucrari pe teme istorice nu este un simptom cat se poate de clar al DISPRETULUI PENRU ISTORIE, consecintza fireasca a ignorarii plina de condescendentza, devenita moneda curenta a raportarii la marile nume ale istoriografiei noastre traditionale?