Paradoxurile muzicii pop/rock/folk româneşti din anii comunismului
- 21-06-2013
- Nr. 678
-
George VOLCEANOV
- ESEU
- 3 Comentarii
România comunistă în care mi-am petrecut copilăria, adolescenţa şi tinereţea a fost, în multe privinţe, o lume stranie, a paradoxurilor de tot felul. Dacă astăzi sînt cunoscut, mai curînd, ca traducător, exeget şi editor al operelor lui Shakespeare, la vîrsta adolescenţei, în undergroundul bucureştean de la începutul anilor ’70, eram cunoscut drept un asiduu frecventator şi comentator al fenomenelor pop, rock, folk din sălile de concert şi cluburile bucureştene. Premiul pentru cel mai bun cititor şi corespondent al Paginii Top pe anul 1973, acordat de revista Săptămîna culturală, îmi oferea aura unui mic erou cultural printre colegii (şi, mai ales, colegele) de liceu, cu atît mai mult cu cît, din această ipostază, organizam recitaluri de muzică folk în sala de festivităţi a Liceului „Ion Neculce“ din Capitală, avîndu-i ca invitaţi pe Mircea Florian, Nicu Vladimir, Mihail Diaconescu (poetul şi regizorul Anghel Mora), Vali Sterian şi Carmen Cula, îmi dădeam cu părerea în cadrul emisiunii Clubul invitaţilor de pe Radio România III (ca invitat al lui Aurel Gherghel) sau îl ajutam pe Florin Silviu-Ursulescu, împreună cu alţi „tineri furioşi“, la organizarea Galelor anuale ale revistei Săptămîna culturală, desfăşurate la Sala Palatului. Din articolul „Muzica rock românească“ postat pe Wikipedia aflăm, […]
E in lucru un dictionar nou, va aparea in toamna asta la Editura Niculescu.
pe scurt: din pacate ne-am doar forfecat cu F.Pittis; era vorba… de mari impresari (din fosta rfg), Pittis stia, bien sur de ei [ ca delectare: pe la astia a trecut si marcel avram pina sa vina cu „michael jackson la iliescu” etc pt. amanunte stau la dispozitie!
P.S. cred, ca ar fi binevenita o reeditare a dict. Dvs. de argou al lb eng., din 1995 [genial]
adrian.a [[email protected]]
Reconfortant articol si necesar prin felul simplu in care sunt explicate fenomenele; am trait in plina epoca de aur si ma cam sperie ideea de a spune ca regimul ceausist n-a fost chiar atat de diabolic (desi incep sa cred ca in zilele astea exista planuri si mai diabolice); prefer sa stiu ca „exista si indivizi care au fibra morala si care nu abdica cu una, cu doua, de la convingerile proprii” – pentru ca de asemenea indivizi este nevoie in continuare.
Mi-a placut alegerea polilor in acest material.