Nr. 678 (36)

Institutul Cultural Român avea nevoie de o analiză amănunţită a activităţii sale sub conducerea lui Andrei Marga, nu de o înlocuire peste noapte. Era firesc ca senatorii români să-şi spună punctul de vedere cu privire la preşedinţia lui Andrei Marga la conducerea ICR, nu doar să invoce un raport financiar care n-ar fi fost întocmit cum trebuie (Andrei Marga spune că, potrivit legii, dacă admitem …

Andrei Marga a pierdut funcţia de preşedinte al ICR în mai puţin de o săptămînă. Semnalul l-a dat premierul Victor Ponta care, în şedinţa de guvern din 12 iunie, a avertizat miniştrii Culturii şi de Externe că „situaţia la ICR nu merge aşa cum ne-am dori şi vreau să ne propuneţi, şi politic, şi Senatului, toate măsurile“. Luni, 17 iunie, o comisie mixtă din Senat …

Nici că putea găsi coaliția de guvernare un mijloc mai bun de defulare a frustrării naționale, în plină aiureală constituțională, ca renunțarea la președintele Andrei Marga. Opinia publică e mult mai sensibilă la chestiuni simbolice decît la aspecte politico-economice concrete, iar candidații la conducerea Institutului Cultural Român nu vor lipsi de data asta: dă mult mai bine să fii salvatorul ICR-ului Marga decît groparul ICR-ului …

Entuziasmul mi-a cuprins lista de prieteni de pe Facebook odată cu demisia lui Andrei Marga din fruntea Insti­tutului Cultural Român. Pe tăcute, m-am raliat acestei exaltări: paharul de vin pe care mi l-am umplut înaintea scrierii articolului de față îl beau în cinstea acestei vești. Între momentul în care scriu acest articol și cel în care el va apărea, pe hîrtie ori on-line, e …

Plecarea precipitată, din proprie voinţă, a lui Andrei Marga din fruntea Institutului Cultural Român aminteşte de modul în care acelaşi demnitar a plecat din fruntea PNŢCD, al cărui preşedinte ajunsese să fie, chiar dacă nu îi egalează performanţa. Atunci Andrei Marga a intrat cu adevărat în istorie, fiind primul lider român de partid postcomunist care şi-a dat demisia prin… fax. Modul în care a gîndit …

Recenta demisie a dlui Andrei Marga de la conducerea Institutului Cultural Român ne pune în faţa unei dileme. Folosind pluralul, mă refer la cei care am apreciat (la superlativ) activitatea echipei din anii în care dl Horia-Roman Patapievici s-a aflat la conducerea aceleiaşi instituţii.   Iar dilema este următoarea. Cum e mai bine, din punctul „nostru“ de vedere? Să se aleagă praful de tot, …

După un an de la îndepărtarea echipei H.-R. Patapievici-Tania Radu-Mircea Mihăieş, susţinătorii acestora (şi nu numai ei) au un motiv de satisfacţie, deocamdată platonică: imediat după vizita în Germania a premierului Victor Ponta, noul director al ICR, Andrei Marga, a fost adus în situaţia de a-şi prezenta demisia înainte de votul demiterii sale în plenul Senatului. Şi fără a mai aştepta eventuale explicaţii din partea …

Mult zgomot pentru nimic. Nu e vorba despre Shakespeare, ci despre viaţa politică românească. Maşinăria de făcut praf retoric şi pulbere de acţiuni de la Palatul Cotroceni funcţionează iar la cote înalte şi la turaţie maximă. Şi produce efecte. Scontate. Premeditate. Bine ţintite. Colhozul prezidenţial – plătit din bani publici, nu pentru aranjamente de culise cu iz personal –, începînd cu şeful statului şi continuînd …

În învăţămînt, mai toată lumea e nemulţumită de ceva, iar vina e exclusiv a altora. Profesorii din universităţi spun că studenţii vin din ce în ce mai slab pregătiţi din liceu; profesorii de liceu identifică răul în gimnaziu, unde nu se mai face carte ca lumea, şi „pe ce să clădeşti“ dacă baza e proastă? Iar profesorii de gimnaziu dau vina pe învăţămîntul primar, care …

În ziua de 19 iunie 2013, a murit scriitorul Alexandru Muşina. Era născut la 1 iulie 1954, la Sibiu. A urmat liceul la Braşov (Liceul „Andrei Şaguna“) şi a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti (1978), doctor în Litere (1996). A fost profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov. Ultimele sale volume publicate: Regele dimineţii (poezie, Editura Tracus Arte, …

A FOST - Vasile Ernu la Kiev. În perioada 10-13 iunie, s-a desfăşurat la Kiev Post Globalization Initiative, unul dintre cele mai mari forumuri din lume. Vasile Ernu a abordat problematici legate de Criza şi viitorul Europei de Est alături de teoreticieni şi analişti din Franţa, Germania, Polonia, Ungaria, Ucraina şi Rusia. Miercuri, 12 iunie, Vasile Ernu a dezbătut pe tema „Europa de …

A fost nevoie să treacă 20 de ani și o capitală culturală europeană pentru ca Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) „să se facă mare“ – să ajungă, organizatoric, la nivelul ridicat pe care-l au cele mai multe dintre producțiile invitate. Dar iată că se poate – ca spectacolele să nu se amîne de pe-o zi pe alta, practic să nu existe probleme …

Coproducţiile au devenit pentru Teatrul Naţional „Radu Stanca“ (TNRS) din Sibiu cea mai eficientă modalitate de a se conecta direct la pulsul estetic al noilor realităţi teatrale şi la reţele internaţionale cu operatori teatrali din prima linie. Nu o face de azi, de ieri, ci de cîteva sezoane, aproape în ritm de una pe an, cu aşezăminte importante, teatre naţionale ori festivaluri de notorietate. Şi …

Împins către inima lui iunie, de teama ploilor, care nu l-au ocolit la început, Festivalul Interna­țional de Teatru de la Sibiu și-a văzut de treabă liniștit și vara a venit dintr-odată, printre surle, răpăit de tobe și focuri de artificii finale. Sălile de teatru însă au fost mereu pline și pentru toate gusturile și exigențele. Festivalul sibian este din fericire un festival eclectic, adică un …

Coproducţiile au devenit pentru Teatrul Naţional „Radu Stanca“ (TNRS) din Sibiu cea mai eficientă modalitate de a se conecta direct la pulsul estetic al noilor realităţi teatrale şi la reţele internaţionale cu operatori teatrali din prima linie. Nu o face de azi, de ieri, ci de cîteva sezoane, aproape în ritm de una pe an, cu aşezăminte importante, teatre naţionale ori festivaluri de notorietate. Şi …

Mi-am propus să joc la loto numerele 10, 7, 16, 20 și 35. Nu le-am visat, mi le-a revelat Festivalul Inter­naţional de Teatru de la Sibiu. Sînt cifre trăite intens vreme de zece zile, din 7 pînă în 16 iunie, la cea de-a XX-a ediţie a FITS. Din cele 350 de evenimente programate anul acesta, am participat la 35, incluzînd aici spectacole de teatru, …

Anul acesta, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu a ajuns la cea de-a douăzecea ediţie, care a adus în spaţiile de joc şi culturale din Sibiu peste 350 de evenimente (spectacole, lansări de carte, teatru de stradă, conferinţe etc.). Stînd, anul acesta, sub semnul „Dialogului“ şi avînd ca ţară invitată Franţa, FITS a iniţiat şi un eveniment asemănător Walk of Fame de la Hollywood: …

Problematica memoriei pare să acapareze tot mai mult interesul unor prozatori din generația („încă tînără“) a lui Florin Lăzărescu. Radu Pavel Gheo în Noapte bună, copii!, Lucian Dan Teodorovici în Matei Brunul, Filip Florian în Toate bufnițele (dar și în celelalte cărți ale lui) ficționalizează, fiecare cu strategia sa narativă și pornind de la subiecte foarte diferite, în marginea relației memorie-istorie, imaginează istorii …

Autor al romanelor Ce se ştie despre ursul panda (2003), Trimisul nostru special (2005) şi al volumului de povestiri Lampa cu căciulă (2009), scriitorul (şi scenaristul) ieşean Florin Lăzărescu a publicat recent un nou roman, Amorţire (Polirom, 2013). Desprins din, să-i spunem, „şcoala“ tinerilor prozatori ieşeni a prozei cotidianului (Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu) – cu diverse ramificaţii, de la caz la caz, către absurd, …

Prima reacție cînd vezi traducerea românească a Dialecticii Luminilor este de surpriză: să fie oare cu putință ca lucrarea încheiată de Max Horkheimer și Theodor W. Adorno în 1944, publicată prima oară într-un tiraj limitat la Amsterdam și reeditată la Frankfurt am Main în 1969, una dintre cărțile de referință ale așa-numitei Teorii Critice și cartea de căpătîi a mai multor generații …

Între instituții și oameni se află nenumărate coridoare. Uneori afumate de țigări stătute, pline de mirosul tristeții. Sau al nostalgiei. Pentru cel ce vine de afară, acesta e un fel de miros inconfundabil al ratării. Sîntem departe de o reformă instituțională și la ani lumină de o redresare morală a României, a locuitorilor ei, chiar dacă oricum așa ceva, spre deosebire de situația noastră de …

Secolul al XX-lea s-a încheiat, dar abia acum începe să moară. Trăieşte tot mai retras, mai ales că Europa, casa şi închisoarea lui, îşi transformă tot mai multe încăperi în muzeu. Uneia dintre ele tocmai i se pune plăcuţa, după moartea, duminică, 16 iunie, a lui Maurice Nadeau. Născut în 12 mai 1912, Nadeau devine acum, în anul morţii, probabil cel mai longeviv literat …

Umbla despre Camil Petrescu vorba că ar avea o fire puţin agreabilă, că accepta greu să primească pe cineva necunoscut şi că, în general, era dificil un dialog cu autorul Sufletelor tari. Aveam să mă conving, în vara lui 1954, că zvonul public comporta unele rectificări. Pe atunci, tînăr redactor, ocupam un post în cadrul  Secţiei de proză a Editurii pentru Literatură. Eram coleg cu …

România comunistă în care mi-am petrecut copilăria, adolescenţa şi tinereţea a fost, în multe privinţe, o lume stranie, a paradoxurilor de tot felul. Dacă astăzi sînt cunoscut, mai curînd, ca traducător, exeget şi editor al operelor lui Shakespeare, la vîrsta adolescenţei, în undergroundul bucureştean de la începutul anilor ’70, eram cunoscut drept un asiduu frecventator şi comentator al fenomenelor pop, rock, folk din sălile …

Dragă Carmen, dragă Iulia, N-am comunicat cam de mult. Nici prin corespondenţă, nici prin telefon… şi nu v-am trimis nici traduceri ale diverselor texte pe care le consider importante..., dar nu pentru că n-ar fi apărut. La urma urmei, în Ungaria au mai rămas unul-două ziare, una-două reviste săptămînale sau lunare în care se mai respectă etica profesională, care mai rezistă sufocării libertăţii presei… …

Nu-l invidiez pe Imre Kerényi (1.), delegatul primului ministru pentru o cauză-kitsch, de nivel preşcolar. Tocmai am aflat de la el că, de acum înainte, la Teatrul Naţional din Budapesta se vor pune în scenă piese despre iubire, prietenie şi fidelitate, nicidecum despre poponari, şi ce dă Dumnezeu – la cîteva zile, trofeul Palme d’Or al Festivalului de Film de la Cannes a fost …

Unele filme există pentru că producătorii lor trebuie să justifice primirea unei finanţări publice, altele – pentru că o personalitate/vedetă culturală ţine morţiş să demonstreze că poate fi şi regizor de cinema. Funeralii fericite există din ambele raţiuni, nu tocmai fericite. Înainte de a vedea al doilea lungmetraj al lui Horaţiu Mălăele, aflasem despre el, din presă, următoarele lucruri: este rezultatul unei noi colaborări …

Între 11 şi 24 iunie 2013, Centrul Artelor Vizuale – Galeria Căminul Artei găzduieşte cea de-a şaptea ediţie a Salonului Mic Bucureşti. În formulă prescurtată, salonul despre care discutăm este mic nu ca importanţă, ci ca dimensiuni maxim admise ale lucrărilor. Indiferent de materiale, tehnici ori tip de artă, fie că avem de-a face cu două, trei dimensiuni, mixed media sau alte forme de manifestare, …

A devenit o rîvnă socială apariția „pe sticlă“. Să vedem ce se poate face, cu adevărat memorabil, „din sticlă“, adică Glass Art-ul care pleacă din cioburile Nilului antic. În loc de „gura lumii televizuală“ cred că e infinit mai fascinant să urmărim, cel puțin anual, în expoziția colectivă a acestui domeniu vizual-plastic, ce se poate plăsmui la gura cuptorului magmatic. Salonul Sticlei anului 13 …

Ea doarme,-n prelungirea mea, alături, în încăperea alipită acesteia în care eu, elucubrînd*, încerc să (mi-)o evoc, – iar între noi, e un perete alb. Nu septul ăsta, însă, mi-o barează, nu el mi-o interzice şi sustrage,  făcîndu-mi-o in(de)finit absentă, ci somnu-i, propriu-i somn fragil ca sticla, cu mult mai tare, totuşi, decît mine, face dintr-însa o grădină prohibită, constînd din, singur, acest măr …

Pe 5 şi 6 iunie 2013, au avut loc, în dulcele tîrg al Ieşilor, trei evenimente legate de poetul, cineastul, criticul, omul de teatru şi filozoful existenţial care semna B. Fundoianu în România şi Benjamin Fondane, în Franţa.   La Institutul Francez din Iaşi, s-a lansat volumul colectiv dedicat memoriei lui Leon Volovici (decedat în decembrie 2011), intitulat B. Fundoianu-Benjamin Fondane: o …

După Serge Dubrovsky, autoficțiunea ar fi „o ficțiune de evenimente şi fapte strict reale“, în care cititorul va fi condus intenționat de către autor într-un text cu referințe derutante, întrucât identitatea scriitorului şi a persoanelor din viața sa reală se suprapun peste cele ale naratorului şi personajelor. Genul science fiction ar putea fi definit, să zicem cu ajutorul catalogului de definiții întocmit de Mircea …

Marți, 18 iunie, a avut loc la Galeria Galateea vernisajul expoziției Pămînt dobrogean. În cadrul expoziției participă nouă ceramişti: Gheorghe Fărcăşiu, Alfred Ipser, Petre Manea, Nicolae Mira, Eusebio Spînu, Florentin Sârbu, Alexandru Nestorescu, Alexandru Isopescu şi Vasile Filip. Grupul constănțenilor a invitat în expoziția de la galeria Galateea un ceramist din Bulgaria, Ilia Iankov și un grafician, Gabriela Gheorghe. Cu toţii ne introduc în …

În noul număr al revistei Observator cultural, apărut miercuri, 26 iunie, puteţi citi, printre alte subiecte, prima parte a dezbaterii: Mai pot fi salvate limbile clasice în România? Răspund la dezbatere: Alexandru Cizek, Andrei Cornea, Ioana Costa, Mihnea Moroianu, Liviu Ornea, Mihaela Paraschiv, Zoe Petre.   Sub titlul Să ne amintim de Alexandru Muşina, evocări de: Cătălin Badea-Gheracostea, Andrei …

Lilian Zamfiroiu a fost votat, marţi, 25 iunie, de către Senat, în funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, la propunerea grupului parlamentar PSD, cu 104 voturi „pentru“ şi 24 de voturi „împotrivă“.  Agenţia Mediafax a pus la dispoziţie date despre biografia noului preşedinte ICR, pe care le puteţi citi AICI.

Iniţiem, din acest număr, o dezbatere despre studiul limbilor clasice în România. Am solicitat unor personalităţi universitare răspunsul la un set de întrebări privind prezentul şi viitorul limbilor clasice, unul dintre cele mai vitregite domenii ale învăţămîntului secundar şi superior din România. În viitorul număr al revistei vom publica răspunsul profesorului Alexander Baumgarten, puncte de vedere ale profesorilor de liceu care predau limba latină …