TANDEM. Broasca fără cheie
- 13-11-2013
- Nr. 699
-
Tudor BANUŞ
- Rubrici
- 15 Comentarii
Broasca fără cheie Printre atîtea hălci şi fălci, ea, aerul unei rusălci îl are, gata să-şi deznoade (ca o Rapunzel sau Raiponce) părul bălaiei sale coade sau, dimpotrivă, să-l înnoade: l’image ne donne aucune réponse! Mai bine,-acestei dulci rusălci, i-ar sta pe sub pletoase sălci decît, fără vreun alt alìbi, în braţele unei amfibii, – ce poate fi un prinţ ajuns să aibă chipul unei broaşte din pricina cutărei hoaşte de vrăjitoare?… Nu-i răspuns la astfel de-ncîlcite taine: das Bild gibt keine Antwort, – keine! Tu, privitorule, anunţă-l pe zoograful nostru-abscons, că, ori că-i vorba de Rapunzel, ori că e vorba de Raiponce, chiar dac-au năpîrlit de haine, nu ştim: pe cale-s să-şi deznoade sau nu, prealungile lor coade?.. Căci cadra nu vrea să destaine cheia-ntrebării ce ne roade (ca pe-un călcîi, o piatră ponce): das Bild gibt keine Antwort, – keine; l’image ne donne aucune réponse!
Stimată Doamnă, e adevărat.
Volumul de tălmăciri din Rainer Maria Rilke (editat de Humanitas şi prezent, de ieri, la Gaudeamus) se intitulează „Cornul abundenţei”.
Poemele, în număr de 150, sunt traduse şi din germană (75), şi din franceză (tot, bineîntzeles, 75).
M-aş bucura să fie e placul Dvs.
Stimate domnule Serban Foarta, pe linga volumul in tandem cu Tudor Banus, v-as ruga sa-mi confirmatzi daca mai publicati si un altul.Am auzit ceva de o traducere din Rilke. Daca-i adevarat, va rog sa-mi spuneti. Multumesc
Mulţumiri dnei Mihael F. pentru că a semnalat, aici, apariţia volumului ABECEDAUR (Editura Brumar, Timişoara), autorul căruia este „tandemul” Tudor Banuş & Şerban Foarţă. Cartea este prezentă, pe pultul editurii, la Târgul Gaudeamus.
Domnului Daniel StPaul,
…Si de am comunica telefonic, raspunsul meu ar saluta cu un ring-ring al dumneavoastra “(sp)ring” .Afirmatia dumneavoastra “domnul Foarta le “implementeaza” in scrierile domniei sale, ca si unele rezonante pe care acestea le disemineaza intru formarea si formularea receptarii si a experientelor culturale personale” o subliniez cu convingere si eu.
Sper din suflet, ca domnul Serban Foarta nu imi va lua in nume de rau faptul ca, voi scrie eu aici despre lansarea cartii “Abecedaur”, care poarta semnatura aceluiasi Tandem: Serban Foarta si Tudor Banus. (la Gaudeamus, in Bucuresti, vineri, 22 noiembrie). Si de nu s-ar afla atatea mari intre noi (cu broscoi si ondine, cu printi si rapunzel) as lua si eu parte la lansare.
Va multumesc pentru urare si va innapoiez gandul cu, cum altfel, tot un Ring, de aceasta data un mic fragment din Ring(elnatz), in talmacirea aceluiasi Serban Foarta:
« Dăruie făr’
De constrângeri,
Nici strângeri
De inimă, ce e,
În tine,-o idee
Sau un adevăr,
Umorul sau plânsu-ţi
Convertit în surâs,
Şi fi-vei tu însuţi
Mai bogat decât îs
Toţi bogaţii din lume. »
Ganduri bune, mi-a facut placere
Mihaela F.
„Bate-mă, Doamne să mor
La badea pă cheptu gol,
Bate-mă, Doamne să zac,
Cu badea pă după cap…
Păi, lumea zice că-s buiacă,
Io cânt că mi-i lumea dragă…”
https://www.youtube.com/watch?v=xXK56HzAa5s
Acuma, Boieri Dumneavoastră, îți rîde ori ba, eu – smerita Dumneavoastră cititoare – spui că-n imaginea lui Ștefen Banuș văz un Brosocoi din poveste, pe care fecioara din brațele-i, prin sărutu-i fermecat, îl face nepieritor Prinț: „L’image ne donne aucune réponse!” zice Poetul. De ce? Fiindcă e prescris / rescris, iar prințul-broască un proscris cărui i-i scris să scape printr-un (încă ceva) nescris…
Complicat.
:))
P.S. Eu n-am pus fainoșag decât în lectură: în imagine și-n v(i)ers au pus, la rându-le, Artiștii, cărora închinăciune și mulțumită ridicăm, dac-or voi să ne cetească. Dacă_nu_nu, cum zice-un vechi proverb latin… :))
pentru Ms. Mihaela F.
In ce priveste titlul respectiv, indirect mi-am semnalat o indatorare titlurilor (cel putin) ultimelor doua Tandemuri ; desigur, nu sint de ocultat tonalitatile quasi permanent ludice pe care domnul Foarta le “implementeaza” in scrierile domniei sale, ca si unele rezonante pe care acestea le disemineaza intru formarea si formularea receptarii si a experientelor culturale personale.
Am o sensibilitate parca mai acuzata spre simfonismul/orchestratia muzicii Ring-ului (nu sint un fan neconditionat al vocalului) dar ma apuca vertijul cind vad pe cite carari o ia un ring: ba la box, ba in vreo fellowship, ba la logodne pentru nunti nenecesare, ba la skating, ba la Becs (ce se talmaceste Viena), ba la ochi, ba la ringhispil…Si, da, sint miscatoare comuniunile intimplatoare (ori chiar cele nestiute…) S-aveti parte de lecturi darnice.
Eu ma tot gandesc insa la jucariile cu cheie din copilaria unora dintre noi; erau si broscute cu cheie; intorceai cheia si ea salta, ca o broasca, de buna seama; era nevoie de cineva – adica – sa rasuceasca cheia. Cel care are cheia are si libertatea de a sta sa se uite, ori de a tine broasca in nemiscare. Ori o fi „cheia ce mi-ai dat aseara…dar ce cheie nu se pierde?” Ar fi prea simplu ca in titlul acesta sa nu fie ascunsa o …cheie.
\”But the silence was unbroken(…)
Only this, and nothing more…\”
Mi-a placut mult titlul mesajului dumneavoastra “Cintaretul cheiál”. La Ringul wagnerian ajunsesem si eu in aceste zile, dar cu un alt prilej, iar aceasta este o cu totul alta poveste… Dar este o placere sa constat ca, oameni straini, ajung de se tin, macar pentru un moment, de acelasi Ring…
Ganduri bune
Mihaela F.
Draga domnule Serban Foarta,
va multumesc din suflet pentru la chanson de Veronique si folosesc sansa de a va raspunde.
A dumneavoastra Lorelei ma bucura nespus, caci, pentru a ramane in lumea ilustrativ/poetica a acestui Tandem, ma simt ca “pestele in apa“ mai degraba in limba lui Heinrich Heine. Ritmul talmacirii dumneavoastra suna ca o incantatie- va multumesc din suflet!
Toata admiratia mea si pentru domnul Tudor Banus, care, iata, precum ati scris dumneavoastra- „l’image ne donne aucune réponse!”- ne ia, prin desenele sale, intr-o calatorie plina de intrebari si interpretari personale. Imi place a mi-l inchipui zambind cand, de o va face, citi-va cele incercate de noi a fi descuiate cu cheia, ce ne-o oferiti dumneavoastra, domnule Serban Foarta.
Inchei cu o interpretare personala a unui vers de Tristan Tzara: Imi plac personajele fantastice, Din menajeria sufletelor voastre..(“Imi plac animalele domestice In menajeria sufletului tau”).
Cu drag si multumire
Mihaela F.
Mi se pare, citusi de putin, interesant sa constat ca ultimele trei Tandemuri par a vadi, mai incolo de manierisme (‘ matrici stilistice’) inerente atit plasticianului cit si scriitorului, o inclinare spre un gen de continuitate : una sugerata de imagine –la cel de azi si la antepenultimul, La Papillone- alta, de ambiguitatile titlului – Cintare balantei si Broasca fara cheie- la ultimele doua. Cel de azi pune pe tapet si chestiunea cheii (de lectura), de la cea ‘potrivita’ la cea universala, de la speraclu la cheia inexistenta ori invizibila, ca sa nu mai pomenesc de atit de draga cheie improprie (de lectura) a postmodernismului. Sigur, la vederea unui brotac, n-o sa auzi neaparat sursurul apelor (ca in deschiderea Ringului wagnerian…) ; poti vedea, totusi, cum batracianul a ajuns sa preia arípele fluturitei deja arhivate si, daca te mina avinturi muzicale, nu mai auzi cintarea rusalkai catre regina noptii moarta, ci pe broscoi (vai, ce generic !) jouant de la… rousalka, a se observa priza si alura doigté-ului… Bild gibt keine Antwort (cum, cindva, the darkness gave no token), dar imaginea descuie tot felul de usi. Chipul ‘interpretului la rusalka ‘ aduce cu acela al lui Bruno Crémer (Becket in premiera mondiala a piesei lui Anouilh) si, cu un pic de efort, inchizind bucla, cu al celui care face tandem cu Schubert in Auf dem Wasser zu spielen…ahmm, singen, Friedrich Leopold Graf zu Stolberg-Stolberg, si care, vizionar si, dara, avant la lettre, parca expliciteaza angoasa plina de speranta a batracianului visind eliberarea de sub teroarea istoriei : Bis ich auf höherem strahlenden Flügel/Selber entschwinde der wechselnden Zeit…
Faptul că,-n mesajul anterior, aţi transcris întreaga „Lorelei”, m-a făcut să întreprind, la rându-mi, o traducere ad-hoc, a
poeziei, – pe care nu ezit să vi-o închin.
Dintr-o organică inaderenţă la metrul ei original, care e unul
amfibrahic, am optat, în tălmăcire, pentru iamb.
Nu pot şti de ce-mi este
Inima-n doliu, când,
Străveche, o poveste
Îmi stăruie în gând.
Mai rece seara-mi pare
Iar Rinul curge lin;
Doar munţii ard în zare
Sub soarele-n declin.
Şi vezi, atunci, o zână
(Bălai e părul ei)
C-un pieptene în mână,
Pe cel mai falnic stei;
Iar pieptenul de aur
Şi-l trece lung prin păr
Şi cântă pe coclaur
O melodie făr’
De-asemănare, una
Ce prinde-n mreaja ei
Năierul care,-ntruna,
Priveşte doar spre stei,
Iar nu-ntr-adânca undă,
Ce-nghite luntrea-i, vai!
Iar vraja ce-l scufundă
E-a zânei Lorelei.
Doamnă, va mulţumesc şi vă trimit, la rându-mi, link-ul unei şansonete,-n ritm de sambă, titlul căreia e „Lorelei”, iar numele cantautoarei e Véronique Sanson:
http://www.youtube.com/watch?v=B8nLlXfTvxE
Draga domnule Serban Foarta, draga domnule Tudor Banus,
Minunata impletire de vers si desen! Va multumesc pentru aceasta poveste-ghicitoare spusa la urechea acestei dimineti de sambata!
Das Bild gibt keine Antwort- keine!
Ci inca-un cant, de Heinrich Heine:
„Eu nu înţeleg ce-i cu mine,
mă trage tristeţea-n abis.
O veche poveste se ţine
de sufletul meu şi în vis.
E seară. Şi Rinul sub zare
adoarme cu somn de voinic,
iar ultima rază sub soare
adastă pe stâncă un pic.
Şi cântă acolo o fată,
pe vârful lucind de scântei,
în aur e dânsa-mbrăcată,
de aur e pieptenul ei.
Îşi mângâie părul ce-n unde
ca apa se vălură lin,
iar cântecul ei pătrunde,
căci plin e de-un farmec străin.
Vâslaşul se pierde prin ceaţă,
De-un dor fără nume cuprins,
şi stânca n-o vede în faţă
el vârfu-l priveşte aprins.
Iar râul – furia să-i vină
pe loc îl trimite în rai.
Ah, tu eşti, doar tu eşti de vină
cu cântecul tău, Lorelei.“
Si inchid usa acestei interventii cu o cheie muzicala pentru Rusalca, ce-si innoada/deznoada si ea parul, timid strecurata printre versurile lui Serban Foarta. („ea, aerul unei rusălci/ îl are, gata să-şi deznoade/ (ca o Rapunzel sau Raiponce)/ părul bălaiei sale coade(…)”
„..l’image ne donne aucune réponse!”
http://www.youtube.com/watch?v=1tImMZLfHaE
Cu drag si admiratie
Mihaela F.
Ei! cum le spui dumneata, să tot stai s-asculţi; ca dumneata, bobocule, mai rar cineva.
….da totusi un Antwort? Si daca broasca e peshte (vezi zambetu-i oarecum pervers)? Peshtele Rusalkai…..