Despre relaţia de putere în cuplu

Zoe, care e stăpîna judeţului, fiind domina şefului de partid la putere şi a prefectului, manipulînd adică şi puterea politică, şi pe cea executivă, căci una fără cealaltă ar fi ineficientă, în momentul de cumpănă al vieţii sale, cînd e ameninţată să piardă tot, apelează instinctiv la soluţia: „Fănică, dacă mă iubeşti […] scapă-mă!“, cu varianta.: „Te iubesc, dar scapă-mă!“. Precum toţi bărbaţii caragialieni ameninţaţi fizic sau psihic, Fănică nu găseşte altă soluţie decît fuga: „Să fugim împreună!“. Pragmatică şi inteligentă, Zoe anvizajează consecinţele faptei şi anulează intenţia. Ea nu ştie încă, dar Trahanache o scăpase deja. La şantajul cel mic (bazat pe presă), ameninţînd onoarea, acesta răspunsese pe loc, foarte probabil pregătit dinainte pentru orice eventualitate, cu un şantaj mult mai solid (bazat pe justiţie), ameninţînd nu numai onoarea, ci şi libertatea şi prosperitatea economică ale opozantului. Cît este ea de puternică, de inteligentă, de stăpînă pe toate situaţiile, la o adică, Zoe tot de doi bărbaţi depinde: de la unul aşteptînd s-o scape de altul, care scapă nerugat o soţie de venerabil (1.) Dependenta Efimiţa are o căsnicie solidă, condusă pragmatic. Cu un soţ fantazînd politic, la ora de vîrf de dinainte de culcare, şi reinterpretînd istoria recentă […]