Scriitoarea Mioara Cremene a murit la vîrsta de 91 de ani, la Paris
Ca „Articole în legătură“, reamintim cîteva contribuţii ale Mioarei Cremene în „Observator cultural“
- 26-04-2014
- Nr. 719
-
Observator Cultural
- In memoriam
- 0 Comentarii
Născută pe 6 septembrie 1923, Mioara Cremene a părăsit România în 1969, revenind în ţară după Revoluţia din 1989. Înscrisă la Conservator (la clasa lui Victor Ion Popa), a debutat editorial în 1951, cu piesa în versuri Mălina şi cei trei ursuleţi, prima dintr-o serie de aproape douăzeci de titluri de cărţi pentru copii. A lansat în ţară, după cinci ani de interdicţie de publicare, mai multe volume de versuri, un roman, care a obţinut premiul Uniunii Scriitorilor din România (Mărirea şi decăderea planetei Globus, 1968), o excelentă carte de memorialistică – La ce foloseşte Parisul? Evocări şi dileme din exil (în colaborare cu Mariana Sipoş, 2000) şi, în perioada 1993 – 1995, a tradus în colaborare cu fiul ei, Adrian Cremene, scrierile lui Heinrich von Kleist (Opere, două volume). În 2009, a lansat antologia de versuri – Şoapte şi strigăte, la Editura Vinea. În Franţa, a realizat scenarii, filme de artă şi telefilme (Prietenul meu poetul, consacrat lui Miron Radu Paraschivescu, Metropoème, premiat la Festivalul de la Cannes, în secţiunea Quinzaine des Réalisateurs, 1970), alături de soţul ei, cineastul Sergiu Huzum. Mioara Cremene în redacţia revistei Observator cultural Ca „Articole în legătură“, reamintim cîteva […]