„Nu mă îngrijorează faptul că literaturile noastre se fac în limbi de circulaţie restrînsă în lume“

În a doua zi a Turnirului scriitorilor, a fost organizată o dezbatere intitulată: Traducătorii – personaje principale sau secundare ale literaturii? Au participat: Ion Cristofor, Helliana Ianculescu, Florina Ilis, Gabriella Koszta, Kőrössi P. József, Anamaria Pop, Varujan Vosganian, personalităţi reunite de aceeaşi încredere că literatura română este exportabilă; traducerea cărţilor din literatura română nu s-ar putea realiza dacă n-ar exista destoinici traducători. Dialogul cultural româno-maghiar realizat cu acest prilej a evidenţiat fapte concrete care au dus la o mai bună cunoaştere a autorilor din România şi Ungaria. Cu acest prilej, Mariana Gorczyca a realizat un interviu cu Gabriella Koszta. Trebuie să admitem că literatura universală există datorită, în primul rînd, traducătorilor. Fără acest act intermediar de transpunere, de transparenţă, de refacere lingvistică, ce ar fi însemnat Thomas Mann, Dostoievski, Joyce,  Faulkner, Borges, Houellebecq, Murakami, Esterházy, Oz şi aşa mai departe? Gabriella Koszta, este traducătoarea care a făcut posibilă cunoaşterea în Ungaria a unor scriitori români precum: Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Gheorghe Crăciun, Florina Ilis, Dan Lungu, Norman Manea şi lista nu este încheiată.   Doamnă Gabriella Koszta, traducătorul mi se pare un personaj ofertant prin lumile de care se lasă bîntuit, dar şi prin asumarea literelor mici cu care îi […]