Cuvînt de mulţumire
- 16-10-2015
- Nr. 794
-
Nora IUGA
- Actualitate
- 0 Comentarii
Excelenţa Voastră, domnule ambasador Werner Hans Lauk, Stimate doamne, stimaţi domni, Dragi prieteni, Mi-a luat ceva timp pînă am realizat cum ar trebui să sune un cuvînt de mulţumire à la carte. Dar, imediat, s-a ivit o nouă întrebare: să vorbesc liber sau să citesc? Ce îţi asigură mai mult succes de public? Toată familia mea a fost formată din artiști de scenă. Nu mi-a plăcut niciodată să cînt în cor. Vreau mereu să fiu altfel. Trăsătura asta poate reprezenta un risc. Oamenii de felul acesta nu sînt iubiţi de obicei. Așa îmi explic de ce singurul cuvînt de mulţumire care m-a impresionat peste măsură a fost textul genial al Elfriede Jelinek care, trebuie să recunoaștem, nu prea avea nici o legătură cu un cuvînt de mulţumire. Acel text e mai degrabă relatarea unei altercaţii a scriitorului cu limba sa. Scena descrisă înfăţișează furia stăpînului părăsit de căţeaua lui infidelă. E vorba, așadar, de drama scriitorului înșelat de propriul său limbaj. Firește că veţi întreba de ce am recurs la exemplul ăsta în cuvîntul meu de mulţumire. După toate încercările de a mă apropia de ţinta urmărită, v-aţi dat seama, cu siguranţă, că această costumaţie, mă refer acum la […]