INTERSECŢII. Cît cîntăreşte un neutrino?
- 16-10-2015
- Nr. 794
-
Michael FINKENTHAL
- Rubrici
- 0 Comentarii
Anul acesta, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat unui canadian, Arthur B. McDonald, şi japonezului Takaaki Kajita, pentru cercetările lor care au confirmat masa neutrinoului. O masă minusculă, ce-i drept, dar nu total neglijabilă. Misterioasa particulă, descoperită acum mai bine de 80 de ani (fizicienii iubesc – nu-i aşa? – particulele misterioase; anul trecut, doar am celebrat bozonul Higgs!), şi-a făcut apariţia pe scena fizicii moderne în legătură cu fenomenul radioactivităţii beta: un neutron, constituent al nucleului atomic, se poate descompune într-un electron, un positron şi o mică „excrescenţă“ a neutronului – de aici „neutrino“ –, satisfăcînd astfel conservarea sarcinii şi bilanţul energetic al reacţiei de dezintegrare radioactivă menţionată mai sus. Nefiind afectat de cîmpurile electromagnetice sau de gravitaţie, neutrinoul este greu de detectat. Cu timpul, fizicienii au început să descopere surse posibile în cosmos, dar şi în procese care puteau fi create în laborator. Miezul solar este, prin reacţiile de fuziune nucleară, o sursă abundentă de neutrino, dar acesta pare a traversa globul terestru, fără a se sinchisi de noi şi fără să lase, aparent, urme. Cînd, cu mari eforturi, reuşeam să măsurăm cîteva particule din această stranie familie subatomică, numărul lor se dovedea a fi […]