„Întoarcerea autorului“ în cultura română

Nu putea fi o temă mai potrivită pentru autoarea Exuviilor decît tema autorului care „se întoarce în text“. De fiecare dată altfel, cu o altă înfăţişare, într-o multitudine de viziuni, de sedimente şi întrupări în discursul cultural al modernităţii şi al postmodernităţii. Simona Popescu parcurge, în această carte la origine teză de doctorat, principalele direcţii şi reprezentări ale temei „eului auctorial“ atît în teoria şi critica literară a secolului al XX-lea, cît şi în operele unor autori români care se asociază fie cu ideea de autenticitate, fie cu postmodernismul.   Eugen Simion, în cartea sa din 1981, trecea în revistă marile conştiinţe literare ale secolului al XX-lea din spaţiul francez (de la Proust la Camus, Sartre şi Simone de Beauvoire), adăugîndu-l, din cultura română, pe Marin Preda. Demersul criticului dezvăluia, în primul rînd, ceea ce am numi „viziunea“ despre sine şi despre lume a autorului, transferul subtil, atît de greu analizabil, dintre viaţă şi operă, o suprapunere între „autorul implicit“ şi conştiinţa vie a celui care scrie. Simona Popescu urmăreşte „punerea în operă/ text a autorului“ şi autenticitatea (devenită „temă personală“) ca nevoie a modernilor şi postmodernilor deopotrivă de a se căuta, de a se defini, de a se reconstitui […]