Dorica BOLTAŞU NICOLAE

Leacuri împotriva fanatismului

Scriitorul Amos Oz, care locuiește într-un orășel numit Arad din deșertul israelit, la 25 de kilometri de Marea Moartă,  propus de cîteva ori la Premiul Nobel, este autorul unei literaturi extraordinare, care în egală măsură emoționează, educă și provoacă imaginația cititorului, dovedind o profundă și rară înțelegere a lumii în care trăim, a vieții în evoluția ei complicată, încărcată de trecut, a firii umane în …

Citeşte articolul

Figura nomadului (liber) sau cum mai este posibilă teoria literară azi

„În filmul lui Nikita Mihalkov din 1991, Urga, relația dintre nomad și călător este văzută cu nostalgie din interiorul unei lumi fără viitor. Nomadul este cel tradițional, sortit marginalizării și dispariției odată cu noile generații. Spațiul liber, creativ, este înlocuit cu dezolarea spațiului parcelat, inclusiv cel vizual (televizorul cumpărat de nomad e un element al aparatului de Stat, o gîndire sedentară care închide toate liniile …

Citeşte articolul

Ioan Petru Culianu – dincolo de modernitate

Prima carte a lui Raul Popescu, rezultată din teza lui de doctorat, este o exegeză asupra operei lui Ioan Petru Culianu, din perspectivă hermeneutică şi urmărind un demers interdisciplinar, care oferă o analiză profundă asupra celor mai importante aspecte ale gîndirii, imaginarului şi personalităţii celebrului ucenic al lui Mircea Eliade. Structura acestei introduceri critice în opera lui Culianu cuprinde capitole separate dedicate istoriei religiilor, eseisticii şi …

Citeşte articolul

Noul thriller românesc

Cu romanul Moarte în Ţinutul Secuilor, Caius Dobrescu – scriitorul de ficţiune –  deschide un nou teritoriu pentru thrillerul românesc, sincronizîndu-l în acelaşi timp cu proza de gen din afara graniţelor. Aflat undeva la intersecţia cu „literatura mică“, romanul poliţist de la noi – reprezentat cu succes de autori precum Rodica Ojog-Braşoveanu şi George Arion – a avut o evoluţie discretă. În ultimii ani au …

Citeşte articolul

Jurnal de cenzor

Scriitoarea Liliana Corobca a publicat trei studii despre epurarea cărţilor în perioada post­belică, printre care, în 2014, Controlul cărţii. Cenzura literaturii în regimul comunist din România, rezultat al cercetărilor ei în fondul recent desecretizat al Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor – instituţia cenzurii –, cărţi în care a demonstrat complexitatea fenomenului şi efectele profunde şi durabile ale acestuia asupra culturii române. Noul ei roman …

Citeşte articolul

Memoria somatică a unui scriitor reflexiv

Gheorghe Crăciun nu este doar un scriitor cu o acută conștiință teroretică a literaturii, ci este printre puținii noștri autori care au căutat, au găsit și au urmărit, în aproape toate scrierile lor, o idee centrală, o semnificație majoră a propriului act creator. Textele din cartea îngrijită de Oana Crăciun și de Carmen Mușat dezvăluie aceste reflecții devenite obsesive cu privire la ceea ce el …

Citeşte articolul

Despre bilingvismul lui Matei Vișniec

Emilia David predă literatură italiană și limba și literatură Română în Italia, în prezent la Universitatea din Pisa, și este deja autoarea unor studii serioase despre avangardă, publicate în română și în italiană. Cartea despre opera lui Matei Vișniec, rezultată dintr-o teză de doctorat, demonstrează, cu acribie, cum autotraducerea și bilingvismul susțin dialogul intercultural, generează o poetică aparte și produc, în final, succesul de public. Unul …

Citeşte articolul

„Măcar în somn să nu mai fim refugiați“

Revelator pentru destinul românilor de dincolo de Prut, pentru dramele noastre naționale, dureros de autenticist, romanul autobiografic Din calidor al lui Paul Goma are în centru imaginea unui băiat de opt-nouă ani, care trăiește agresiunea istoriei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, intuiește absurdul politicii, răutatea și lașitatea oamenilor, amenin­țarea morții, refugiul. Chiar dacă universul copilăriei este destrămat de rănile istoriei, autorul se întoarce …

Citeşte articolul

La sfîrşitul timpului

Ieşirea din timp este un jurnal al morţii, al încercării de a o înţelege, de a o amîna, de a se pregăti pentru ea. Este un jurnal „de criză“, al vieţuirii în proximitatea dureroasă a sfîrşitului – la propriu, din momentul în care omul este diagnosticat cu cancer în fază terminală. Seninătatea intelectualului lucid acoperă însă drama personală a bolii incurabile şi tragedia pierderii fiului …

Citeşte articolul

Cioran, antimodernul

Pesimist, „resemnat în faţa decadenţei“,  cu un discurs vituperator, vehement, „profet al nefericirii“, antiiluminist, respingînd „iluziile modernului“ fiindcă acestea rezultă din ignorarea păcatului originar – iată portretul antimodernului, aşa cum l-a realizat, în excepţionala sa carte, Antoine Compagnon1. Este, aproape evident, şi portretul de autor al lui Emil Cioran, primul nume din generaţia ’27 despre care se poate spune că exemplifică atitudinea antimodernă. Însă nu …

Citeşte articolul

Puterea scriitorului este şi tristeţea lui

Scrisul lui Gheorghe Crăciun are două trăsături aproape evidente: un tip acut de senzitivitate/sensibilitate – transferul corporalităţii în actul creaţiei sau ceea ce el însuşi numea pactul somatografic – şi o viziune lucid-dramatică asupra existenţei. Din această asociere rezultă gravitatea profund senzuală, tristeţea senzorială care se infiltrează în întreaga sa operă. Probabil că exacerbarea sensibilităţii produce o întîlnire dureroasă cu realul, aşa că analiza raţională …

Citeşte articolul

„Întoarcerea autorului“ în cultura română

Simona POPESCU - Autorul, un personaj

Nu putea fi o temă mai potrivită pentru autoarea Exuviilor decît tema autorului care „se întoarce în text“. De fiecare dată altfel, cu o altă înfăţişare, într-o multitudine de viziuni, de sedimente şi întrupări în discursul cultural al modernităţii şi al postmodernităţii. Simona Popescu parcurge, în această carte la origine teză de doctorat, principalele direcţii şi reprezentări ale temei „eului auctorial“ atît în teoria şi …

Citeşte articolul

Reformele neterminate şi eşecul literaturii

Programele în vigoare pornesc de la ideea că, la baza studiului disciplinei Limba şi literatura română, stă modelul comunicativ-funcţional. Documentele şcolare mai noi afirmă că învăţămîntul românesc urmează, conform recomandărilor Comsiei europene pentru educaţie, dezvoltarea celor opt competenţe de bază, necesare tuturor persoanelor pentru a face faţă cerinţelor societăţii bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul postşcolar la învăţare pe toată durata vieţii. …

Citeşte articolul

  • Agenda culturală

      Vezi toate evenimentele

    • Media

      Vezi media

    • Ultimul număr al revistei

      Descarcă revista
    • Carti
    • Depozitul de calculatoare
      • object(WP_Term)#13255 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }

      Cele mai citite articole

      Cele mai comentate articole

      Sorry. No data so far.

      Copyright © 2024. All Rights Reserved. Design and development by High Contrast