Muzeul Farmaciei din Cluj rămîne fără sediu
- 26-11-2015
- Nr. 800
-
Observator Cultural
- Focus
- 5 Comentarii
Dragi copii, părinţi, bunici şi străbunici, povestea noastră începe pe la 1573, într-un oraş care se numea Klausenburg, Claudiopolis, Kolozsvár sau Cluj. A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti, o veche farmacie – „La Sfîntul Gheorghe“. Această farmacie medievală transilvăneană, la fel ca toate farmaciile din Europa acelei vremi, era un spaţiu aproape magic, în care farmaciştii îşi preparau poţiunile şi prafurile vindecătoare. Puteai găsi în laboratorul lor plante uscate şi substanţe care mai de care mai ciudate: praf de mumie, de pietre preţioase, din cochilii de melc şi coarne de cerb sau din animale marine, bezoare atotvindecătoare, excremente de hyraceum, glande de castor, toate păstrate în mici borcănaşe de lemn, de sticlă sau de ceramică, decorate cu simboluri pictate şi inscripţii în limba latină, signaturi numai de farmacişti cunoscute şi ţinute sub cheie în minunate piese de mobilier. Leacurile erau preparate într-un laborator aflat tocmai în subsolul farmaciei, încăperea cea mai izolată, în care aveau acces numai farmacistul şi asistenţii săi, dotat cu retorte, alambicuri, percolatoare, mensuri, eprubete, tuburi şi instalaţii. De acolo urcau, în aburi coloraţi, mirosuri nemaiîntîlnite, amestecuri de scorţişoară, cuişoare, lavandă, nucşoară, anason şi uneori de vin fiert, care se […]
In America nu exista o farmacie din secolul 16. O farmacie din secolul 18 in Fredericksburg, Virginia, e pastrata cu sfiintenie si e o incantare de vizitat.
„Facem un nou apel şi pe această cale către toţi cei care cunosc situaţia Colecţiei de Istorie a Farmaciei din Cluj, şi anume către Ministerul Culturii, autorităţile judeţene şi locale, cît şi către cei care nu cunosc situaţia, dar ne pot sprijini pentru a salva cît mai este timp acest muzeu aparte, unde, din 1573, a funcţionat neîntrerupt o farmacie. Facem apel în mod special către cei cărora le pasă şi nu le este totuna că mai dispare un muzeu din patrimoniul naţional. Vă cerem să ne sprijiniţi pentru ca autorităţile locale să prioritizeze negocierile cu cei care au revendicat şi cîştigat în instanţă această clădire monument şi să ne susţineţi în demersul nostru de salvare a acesteia şi a Colecţiei de Istorie a Farmaciei (clădire de patrimoniu din secolul al XVI-lea). Din păcate, dreptul de preempţiune, pe care Primăria Cluj-Napoca şi-l exercită în prezent pentru achiziţionarea parţială a clădirii, expiră la sfîrşitul anului. Mai mult, neofertarea întregului spaţiu îngreunează negocierile, iar noi am ajuns să fim presaţi cu evacuarea iminentă. Acestea sînt motivele pentru care recurgem şi la această formă de susţinere, după zecile de memorii trimise de cînd ne confruntăm cu situaţia respectivă.”
RASPUNSUL (RASPUNSURILE) INTARZIE!
o realitate mult prea trista care se sfarma sub ochii indolenti ai autoritatilor – locale si centrale. Tot ce e cladire de patrimoniu intra intr-o mafie imobiliara, intr-o situatie cand parca am dori sa-i dispara valoarea.
Pacat, pacat, pacat! Muzeul Farmaciei era o capodopera a Clujului. Acum, probabil ca toate minunatiile de acolo se vor ingramadi intr-un depozit. Dar… suntem culturali… suntem europeni… traditia si trecutul sunt la pamant intr-o tara fara memorie.
Din nou mă sfredelește ca un burghiu în inimă să citesc cu câtă indiferență este primită SOARTA de a distruge încă un EDIFICIU de o frumusețe rară a cărei rezonanță a trecut demult granițele țării.
Nu-i primul edificiu și mi-e teamă să nu fie și altele.
Chiar atâta INDIFERENȚĂ ?