Stelian Tanase vede enorm si simte monstruos

Desi a debutat ca romancier, inainte de 1989, cu Luxul melancoliei (1982; 1993), Stelian Tanase este perceput mai curind ca analist politic, ca autor al unor documentate si consistente radiografii istoriografice (Anatomia mistificarii, Elite si societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej, Clientii lu’ Tanti Varvara s.a.), ca memorialist si interlocutor curios si inteligent (Sfidarea memoriei. Convorbiri cu Alexandru Paleologu si Acasa se vorbeste in soapta) sau ca realizator incomod de emisiuni TV. Nici Corpuri de iluminat (1990; 1998), nici Playback (1995; 2004) – celelalte romane ale sale, interzise de cenzura comunista in perioada 1983-1989 –, nu au reusit sa modifice statutul sau in constiinta publica, si asta in pofida valorii si a originalitatii indiscutabile a literaturii sale. Stelian Tanase nu apare nici in Dictionarul Scriitorilor Romani (coordonat de Mircea Zaciu), iar dintre romanele sale, doar Luxul melancoliei este consemnat in Dictionarul analitic de opere literare romanesti, aparut la Cluj, sub coordonarea lui Ion Pop. Explicatia unei atari absente sta, probabil, in singularitatea formulei romanesti pe care o propune autorul (care nu apartine, de fapt, nici unui grup literar), desi nu este de neluat in seama nici contextul in care au aparut volumele sale – in primii ani de dupa 1990 –, prea putin […]