Bookfest 2009

Fragment din romanul în curs de apariţie la Editura Polirom, Colecţia „Biblioteca Polirom“. Traducere şi note de Ileana Cantuniari Jean-Marie Gustave Le Clézio   Xénia Ethel nu-şi mai aminteşte unde s-au întîlnit prima dată. Poate că la brutăria de pe strada Vaugirard sau poate în faţa liceului de fete de pe strada Marguerin. Revede în minte strada cenuşie, acel cenuşiu al Parisului cînd plouă, un cenuşiu care copleşeşte totul şi îţi pătrunde pînă în străfundul fiinţei cît să te facă să plîngi. Tatăl ei are obiceiul să ia în derîdere cerul Parisului, soarele lui palid. „O pastilă de aspirină. Un boţ de ceară de sigilat.“ Soarele din insula Mauritius trebuie că e cu totul altceva. În tot acest cenuşiu, ea era o pată blondă, o strălucire. Nu prea înaltă pentru vîrsta ei, avea cam doisprezece ani, poate că deja mai mult. Ethel n-a ştiut niciodată vîrsta reală a Xéniei. S-a născut cînd mama ei fugise din Rusia, după Revoluţie. În acelaşi an, tatăl ei a murit în închisoare, poate că a fost chiar împuşcat de revoluţionari. Mama ei a plecat din Sankt Petersburg spre Suedia, apoi din ţară în ţară, pînă la Paris. Xénia a crescut într-un orăşel din Germania, […]