Profil de primar

„Ai înălţat pînă la cultură vilegiatura, fericirea viitoare a oraşului pentru care munceşti poate să însemne o mentalitate nouă în România noastră“, îi scria Adrian Maniu, în octombrie 1928, lui Octavian Moşescu, cel care avea să devină, în două rînduri, primar al Balcicului (iulie 1931-februarie 1932 şi decembrie 1938-septembrie 1940). La acea dată, Moşescu era fondatorul şi diriguitorul  Universităţii Libere din Balcic, cunoscută şi ca Universitatea „Coasta de Argint“, în cadrul căreia au conferenţiat nume mari ale vieţii culturale interbelice, scriitori, oameni de ştiinţă, critici de artă, pictori. Înainte de a deveni primar, Octavian Moşescu reuşise să creeze la Balcic o colonie a artiştilor – pictori, mai ales, dar şi scriitori şi arhitecţi – pe care îi cultiva asiduu. „În portul cu artişti şi pescari“, entuziastul Moşescu a adunat, între 1926 şi 1940, crema lumii culturale autohtone. Colecţionar de artă şi bun cunoscător al mediului cultural autohton, el a încurajat transformarea micii localităţi de la malul mării într-o veritabilă capitală culturală avant la lettre, animată, în special vara, de oaspeţi de renume. Atît de mult a iubit el „golful cu smochini şi migdali înfloriţi“, încît pe singura lui fiică a botezat-o Balcica, aşa încît nimic să nu poată rupe legătura […]