Trecutul viitor
- 14-09-2016
- Nr. 840
-
Cristian PÎRVULESCU
- Politic
- 1 Comentarii
Nu doar trecutul, dar şi viitorul Românei poate depinde de Franţa! De o Franţă al cărui viitor nu poate fi decît european. Şi aceasta chiar dacă suveranismul, ca un cîntec de sirenă, tentează permanent societatea franceză! O Franţă antieuropeană nu ar mai fi Franţa, ci stafia ei! Dar astăzi, din nou, stafiile trecutului bîntuie o Europă care nu se mai regăseşte! Vocaţia europeană de lungă durată a Franţei, care se manifesta încă în secolul al XIV-lea, nu este o predispoziţie naţionalist-suveranistă, chiar dacă Franţa este ţara unde „naţiunea“ a avut un rol central în procesul de prefacere a „vechiului regim“ într-unul „nou“. Dar istoria „revoluţiei“ spre modernitate ca instrument al progresului şi realizare a „raţiunii“ nu este doar o istorie franceză, cîtă vreme de „revoluţii“ au avut parte mai înainte olandezii, englezii sau americanii. Dar dacă revoluţiile moderne – de la cea olandeză din secolul al XVI-lea la cele arabe de acum cinci ani – au urmărit crearea aşa-numitelor state-naţiune, acestea nu mai pot fi instrumente politice eficace pentru a face faţă unei lumi în continuă prefacere. Oprirea globalizării este o iluzie periculoasă care-şi are partizani peste tot. Dar care este alternativa la globalizare? Închiderea într-un stat-naţiune (căruia noi îi […]
…. „ …. Nu doar trecutul, dar şi viitorul Românei poate depinde de Franţa!… „ ….
Proiectul european actual în intregime e pus sub semnul de întrebare. La Bratislava grupurile de interese sunt mai multe decît cele prezentate.
1. Statele iliberale / Visegrad cu Orban, Kacsinksi, Fico, preşedintele ceh, cer o pondere mai mare. In ce constă aşa ceva?
2. Statele mediteraneene (întîlnirea Renzi, Holande,…) cu datorii publice exorbitante (Grecia 190 %, Italia 110 %, Franta 100%, Portugalia..) şi somaj la tineri incredibil de mare vor o moneda „moale” (nu au avut niciodata în ultimii 100 de ani o mondedă forte, nici economia respectivă). Conflictele în Euroland continuă. Care ţeluri are Franta 2016, un an inainte alegerilor prezidenţiale 2017?
3. Nu sunt luate în seamă statele donatoare?! Danemarca, Suedia, Olanda se orientează în mod tradiţional pe prim plan către UK/Londra. Această tendinţă se va accentua după Brexit! Finlanda şi Austria, Belgia, Luxemburg se asociază mai mult cu statele donatoare în UE28-1, mai puţin cu Franţa.
4. Probleme de rezolvat în UE28-1 sunt multe, foarte puţine sunt de ordin geopolitic ( ca în textul prezentat- nu cred că e asa…). Ponderea UE28-1 în economia mondială scade zi de zi, an de an. Cu 16.000 miliarde Euro BIP (România cu 1,..% din BIP nu poate fi un partener „strategic” la Paris 2016…nu e aşa!…) pe an EU28-1 e alături de SUA. Dar ca partener SUA sunt orientate din ce in ce mai mult spre Pacific (Obama/Trump… aceaşi orientare spre Pacific..).
5. Care sunt ţelurile României 2016-2018- 2026? Care probleme? Care soluţii? O retorică geopolitică nu e de ajuns. Hai România merge la fotbal. Regret, dar cred că aşa e.
6. Bundesrepublik D. cu succese în Checkbuchpolitik dealungul ultimelor 60 de ani, pe continent şi global, a rămas fără parteneri în sud-est. Bundestagswahlen la sfîrşitul anului 2017. Cancelar?
7. Disensiunile în UE28-1 în grupuleţele enumerate şi vizibile la Bratislava 16-18 septembrie nu se pot rezolva acolo fiind de natură interioară a statelor naţionale (somajul tinerilor în sud-est, democraţiile iliberale, orientarea spre UK/Londra în ţările scandinave/luterane…). La Bratislava nu se rezolvă probleme interne, „naţionale”.
8. Figurile reprezentative D. Tusc/preşedinte, C. Junker/Comisar, F. Mogherini/ministru de externe, Schulz/parlamentul UE, nu sînt vizibile. Problemele şi crizele trec pe lîngă ei fără răspunsuri, fără iniţiative.
9. UE28-1 are în primul rînd probleme interne, grupate pe interese şi alianţe (sunt de neglijat ca grupuleţe la scară mondială…). Nu se văd soluţii, nici macar priorităţi. Cum îşi rezolva Hollande şi Renzi 2016 problemele interne, somajul ridicat la tineri şi datorii publice exorbitante? Plăteşte contribualul danez, suedez, finlandez, olandez, austriac….? Vom vedea.
… „…Vocaţia europeană de lungă durată a Franţei, care se manifesta încă în secolul al XIV-lea, nu este o predispoziţie naţionalist-suveranistă, chiar dacă Franţa este ţara unde „naţiunea“ a avut un rol central în procesul de prefacere a „vechiului regim“ într-unul „nou“…. „….
Văd Franţa politică cu alti ochi. Nu numai din cauza războaielor coloniale în Vietnam şi Algeria, după 1945 şi pînă 1962! Statul naţional centralizat, de la Ludovic 14 pînă la de Gaulle si Hollande e „naţionalist- suveranist”. Dimensiunea europeană pentru Paris e de dată mai recentă (1956- De Gaule, De Gasperi, Adenauer… conceput de Paris ca state naţionale suverane.. pînă la Ural!). Franţa vrea să fie/acţioneze „global” ca SUA. Cu care mijloace? Cu francofonia în Quebec şi Africa?
F. Hollande şi doamna Merkel se întîlnesc de multe ori fiecare an ( de multe ori cu ministri sau o parte a cabinetului… demonstrează vizibil…. parteneriat Paris- Berlin…). Oricine va fi preşedintele Frantei 2017 şi cancelar german… continuitate la cel mai mic numitor comun ( J. d”Estaing – H. Schmidt, Mitterand-Kohl, Jacques Chirac –Schröder, Hollande- Merkel).
Deficitul democratic al administraţiei la Bruessel….
Nimic nou la Bratislava 2016….
… „…Dacă în aceste luni România nu-şi va pierde compasul, ar putea deveni un stat european efectiv!… „…
Să sperăm! Ce e de făcut?