Traducătorul ca voce
25 de ani de cînd se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Traducătorului pe 30 septembrie
- 07-10-2016
- Nr. 843
-
Mariana GORCZYCA
- 2 Comentarii
De cîţiva ani mă surprind preocupată de traducător ca actant pe scena culturală, iar preocupările acestea se concretizează în tot felul de imbolduri care îmi dau ghes cu oarecare periodicitate. Traducătorul, ca personaj, mi se pare extrem de ofertant epic şi jurnalistic, fiindcă datele lui vorbesc despre arta locuirii acasă la altcineva. De această dată însă, nu voi merge pe poteci bătătorite de curiozităţi fireşti şi nu îi vom întreba cum au început să traducă, ce înseamnă pentru ei a traduce, cum funcţionează relaţia cu textul. Miza declarată a fost aceea de a identifica, în persoana traducătorului, în măsura în care ea există, vocea căreia îi pasă. Îmi place să cred că traducătorul nu este doar cel care permeabilizează culturile, el este, în egală măsură, insul conştient de prezentul în care se mişcă. Acest demers este posibil să se fi născut în subconştientul meu ca o consecinţă a dezamăgirii produse de profesioniştii în ale politicii, cei care sînt plătiţi, printre altele, să adecveze soluţii la situaţii care se ivesc, anticipate sau de-a dreptul surprinzătoare. Şefi de state rostind discursuri în al căror conţinut nici ei nu cred, înalţi reprezentanţi de la Bruxelles incoerenţi, măsuri gospodăreşti de ridicat garduri şi braţe […]
Indiscutabil, toate activitățile omenești generatoare de plus valoare și solidaritate merită a fi omagiate. Puțini conștientizează, totuși, în ce măsură extraordinară le suntem îndatorați traducătorilor. Limbile naturale/naționale nu sunt doar stiluri, după cum arăta K. Vossler, ci forme ale destinului, în accepție premodernă ori identități problematice și problematizante, în sens modern. Prin urmare, la un sfert de veac de când se sărbătorește pe plan mondial contribuția benefică a traducătorilor, se cuvine ca oamenii dedicați culturii, în primul rând, dar și toți cei care înțeleg cât de mult datorează alfabetizării să cinstească efortul extraordinar și mult prea anonim, din păcate, pe care îl depun acești oameni-punte dintre spiritualități, mijlocitori de sens, care sunt traducătorii. Mulțumim din suflet truditorilor cu sensurile proprii și figurate ale cuvintelor și sintagmelor, interpreților admirabili ai culturilor istoricește constituite, cărturarilor excepționali care intermediază lumile spirituale etno-lingvistice!
. „… Personal, sînt activ în asociaţia europeană „We are Europe!“, ai cărei numeroşi membri vin, în parte, şi din România şi care se străduieşte să promoveze un dialog între ţările europene. … „ ..
Minunat. Nu e posibil ca sfera publică europeană să fie din ce în ce mai mult ocupată de mişcarea „identitara de dreapta” şi alţii. Republica Weimar a suferit şi a cedat din cauza că au fost prea puţini democraţi/republicani. Putem accepta 2016 după întîlnirea de la Bratislava ca UE să cedeze în faţa naţionalismului de toate felurile, de dreapta-stînga”? După Brexit 2016 UE se transformă întro uniune vamală, deci economie şi atît, aşa cum propagă UKIP, Front National, Jokip, mişcarea identitară etc.?
Traducerile şi traducătorii de ieri, azi şi mîine sunt o speranţă şi un îndemn pentru cetăţenii unei UE care oferă perspective tinerilor de pe tot continentul european în secolul 21. Cultura, arta, literatura, muzica, teatrul …. sunt brandul european!
… „… Europa nu este şi nu a fost niciodată un monolit, puterea ei constă în diversitatea de culturi şi o istorie în parte comună… „ …
Diversitatea limbilor, pluralitatea literaturilor este un tezaur în patrimoniul cultural al UE. Un exemplu negativ este situaţia actuală „înghetată” la Oder- Neiße, între noul guvern de la Warsovia PIS şi Bundesrepublik D. Ce e de făcut?
In „războiul rece” cu posibilităţi mult mai reduse pînă 1989, traducătorii (poloneză- germană) au avut încredere într-un viitor liber / comun al întregului continent. Am fost de multe ori în octombrie la Buchmesse Frankfurt, la standuri românesti după 1990 şi la prezentarea Poloniei în anul 2000 cu hala centrală Wroclaw- Breslau. A fost un succes polonez minunt în anul 2000, după multe traduceri excelente şi contacte literare / culturale începute deja în anii 1950 de Karl Dedecius şi de alţii. Karl Dedecius nu a cedat şi poate fi un exemplu pentru mai multe traduceri româno-germane, poate chiar instituţionalizate din iniţiative private/ sau oficiale publice.
Karl Dedecius a tradus mult ( a scris panorama literaturii poloneze al secolului 20) şi a creat institutul German-Polonez 1979/1980 la Darmstadt. ….
( Karl Dedecius -* 20. Mai 1921 in Łódź; † 26. Februar 2016 in Frankfurt am Main- war ein deutscher Schriftsteller und Übersetzer polnischer und russischer Literatur.
1959 erschien die erste von ihm herausgegebene Anthologie Lektion der Stille. In den folgenden Jahren übersetzte er „nach Feierabend“ so bekannte polnische Schriftsteller wie Zbigniew Herbert, Stanisław Jerzy Lec, Czesław Miłosz, Tadeusz Różewicz und Wisława Szymborska. Außerdem veröffentlicht er eigene Essays zu Literatur und Üersetzungstechnik. Seit 1967 war er Mitglied des PEN-Zentrums Deutschland.
1979/1980 initiierte er das Deutsche Polen-Institut in Darmstadt, dessen Direktor er bis Ende 1997 blieb, wobei er seine literarische Tätigkeit fortsetzte. Als Dedecius’ Hauptwerk gilt neben der 50-bändigen Polnischen Bibliothek, einem Kanon der 1982 bis 2000 im Suhrkamp Verlag erschien, das siebenbändige Panorama der polnischen Literatur des 20. Jahrhunderts (1996–2000), dessen abschließender Band zugleich eine Art Autobiographie darstellt.
Sein persönliches Archiv, darunter Korrespondenzen mit berühmten polnischen Schriftstellern wie Zbigniew Herbert, Czesław Miłosz, Wisława Szymborska oder Tadeusz Różewicz, übergab er im Jahre 2001 dem Karl Dedecius Archiv der Europa-Universität Viadrina in Frankfurt (Oder).
• 2002: Die Kunst der Übersetzung. Logos, Berlin, ISBN 3-8325-0000-6.
• 2006: Ein Europäer aus Lodz: Erinnerungen. Suhrkamp, Frankfurt am Main, ISBN 3-518-41756-8.
• 2011: Meine polnische Bibliothek. Mit einem Vorwort von Stefanie Peter. Insel, Berlin, ISBN 978-3-458-17499-8.
• 1971: Deutsche und Polen. Botschaft der Bücher. Hanser, München, ISBN 3-446-11481-5.
• 1974: Überall ist Polen. Suhrkamp, Frankfurt am Main, ISBN 3-518-36695-5.
• 1975: Polnische Profile. Suhrkamp, Frankfurt am Main, ISBN 3-518-02570-8.
• 1981: Zur Literatur und Kultur Polens. Suhrkamp, Frankfurt am Main, ISBN 3-518-02571-6.
• als Herausgeber 1981: Polnische Pointen Satiren und kleine Prosa des 20. Jahrhunderts. Ullstein-Taschenbuch 20215, Frankfurt am Main/Berlin/Wien, ISBN 3-548-20125-3.
o andere Ausgaben: Carl Hanser Verlag, München 1962 und vom Herausgeber erweiterte Ausgabe: dtv 465, München 1968, OCLC 633033070
• 1986: Vom Übersetzen. Theorie und Praxis. Suhrkamp, Frankfurt am Main, ISBN 3-518-37758-2.
• 1988: Von Polens Poeten. Suhrkamp, Frankfurt am Main, ISBN 3-518-37979-8.)…
La Universitatea de Vest Timişoara 2016 se sărbătoreste la 20 octombrie 60 de ani catedra de germanistică. Unii traducători de literatura din limba română în germană vin din această perioadă de 60 de ani. Se sperăm că în viitorii ani pentru TM2021 se traduce excelent şi cît mai mult din literatura contemporană româna în germană. Sperăm în traducătorii tineri de azi şi de mîine.
Imi doresc UE în secolul 21 cu voci diferite, pluralitate, literatură din limbile regionale traduse cît mai mult în celălalte limbi ale continentului liber/ unit şi publicaţii ca observatorul cultural ( … titlurile in mai multe limbi …?). Minunat cum a răspuns Jan Cornelius.
Never surrender.