Republica de la Ploieşti re-prezentată
- 18-11-2016
- Nr. 849
-
Paul CERNAT
- Literatură
- 0 Comentarii
Ficţionar versatil, capabil să abordeze, cu egală disponibilitate, problematici şi ecuaţii epice dintre cele mai diverse, de la fresca distopică, satiric-fantasmagorică, a anilor `90 (Venea din timpul diez), la scenariul de anticipaţie morbidă (Vincent nemuritorul) şi de la autoficţiunea militară despre Revoluţia din Decembrie (Noaptea cînd cineva a murit pentru tine) la realismul magic proiectat în istoria secretă a comunismului (Miruna, o poveste), fără a mai vorbi de nuvelistica polimorfă din Imperiul generalilor tîrzii şi alte istorii, Bunicul s-a întors la franceză, Să auzi forma unei tobe ş.a., Bogdan Suceavă e, înainte de orice, un observator acut al istoriei. Preocuparea constantă pentru jocurile de culise ale acesteia şi pentru maladiile moral-politice ale cobailor ei de toată mîna se regăseşte în majoritatea prozelor, dar şi în publicistica incomodă a autorului. Interesul pentru romanul istoric nu reprezintă altminteri o excepţie, ci un simptom în rîndul prozatorilor afirmaţi după 2000. E suficient să ne gîndim, de exemplu, la romanele unor Filip Florian (Zielele regelui), Simona Sora (Hotel Universal), Doina Ruşti (Zogru, Manuscrisul fanariot) sau Ioana Pârvulescu (Viaţa începe vineri). Revizitarea critică a istoriei secolului 19 a provocat mai recent şi imaginaţia cineaştilor din noul val (cu filmul Aferim!, al lui Radu Jude, ţinînd […]