Despre protestele pașnice dintre Colectiv și Centenar
- 24-02-2017
- Nr. 861
-
Nicolae DRĂGUȘIN
- OPINII
- 1 Comentarii
Protestele pașnice care au avut loc la București, în țară și în străinătate reprezintă un moment de cotitură în istoria recentă. Acestea confirmă că anticorupția reprezită un bun cîștigat, un proiect de țară care ar putea orîndui, asemenea cîmpului magnetic prin pilitura de fier, energia națiunii, care ar putea conferi un sens ideii de viață în comun. Ceea ce s-a comunicat prin aceste proteste de stradă reprezintă un complement la revoluția din 1989, o rodire a acesteia după o îndelungă germinare. În primul rînd, evaluarea corectă a protestelor trebuie să țină seama de motivul care i‑a scos pe oameni în stradă și de caracteristicile acestor mișcări. În strînsă legătură sînt reacțiile instituționale, copleșitoare prin diversitatea și incisivitatea lor. Ce i-a scos pe oameni în stradă? Ce a făcut ca aceștia să se adune, în număr (tot mai) mare, pe tot cuprinsul țării, dar și în străinătate? Ce i-a încălzit cînd afară uneori bătea vîntul tăios, iar aproape tot timpul temperaturile au fost cu multe grade sub 0? Ce i-a făcut să se adune de la prunci la seniori de 100 de ani? S-a spus că protestatarii n-au citit Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13, care a declanșat protestele zilnice. Sloganurile […]
Un coleg care a trăit mult timp la București /Neue Literatur a rămas cu impresia: Românii stiu foarte bine ce nur vor, însă nu prea sunt siguri de cea ce vor. Autorul N.D. a formulat frumos ce vor citoyenii de azi. Pe stradă se poate afla ce vor citoyenii 2017. Văd o societate civică vie, îndrăzneață, puternică, cu înceredere în propriile aspirații. Citoyenii 2017 sunt convinși că sunt stăpăni pe destinul lor. A durat 100 de ani ca să putem afirma: normalitatea ăn viața zi de zi e pe cale de fi realitatea celor multi. Conflicte de interese? Bineînteles. Dezbateri controversate în public? Minunat.
…. „… crezul unei generații dacă nu născute, atunci în mod sigur formate după 1989. Reperele formative ale acesteia sînt idealul libertății și al prosperității și efectele social-politice ale corupției endemice: emigrarea masivă, conturarea unei oligarhii. Desigur, fiecare generație are propriul său crez. Generațiile pașoptistă și postpașoptistă au creat România Mare. Generația de după 1989 („Tineriada“) vrea o Românie eliberată de corupție. Protestele pentru anticorupție demonstrează că România anului 2018 nu mai este atît de mult interesată de aspectul teritorial, cantitativ, cît de cel calitativ. Acum întrebarea nu se mai pune în termeni de cît, ci de cum și de ce (justificare). Perioada interbelică, prin numeroasele probleme pe care le-a antrenat, a arătat că teritoriul este o achiziție fragilă dacă nu se face pe temeiul unor relații sociale morale și legale…. “….
Ziua de azi și viitorul copiilor sunt preocupările majore pe stradă 2017 și în sfera privată. Așa cred eu. Trecutul e din fericire din ce în ce mai mult numai un trecut palid, nu mai e un pericol acut, nu mai intervine distrugător în viața zi de zi. Citoyenii de azi nu sunt cea ce alții vor să facă din ei. Libertatea crează, naște titanii de azi (… Friedrich Schiller). România 2017 „luminează” prin citoyenii ei. TM2021 are azi vestitori în toate părțile țării. E chipul libertății ……
N.D. aduce buna vestire.
Aniversare centenarului? Fiecare după pofta lui. România 2017 nu mai e un stat în pericol de a deveni un stat eșuat. Nu a fost întotdeauna așa. Dictatura autohtonă 1939 -1989 a dăunat enorm de mult (epurarea etnică), e o cauză a decalajului (lipsa de antreprenori și de firme private solide, avansate tehnologic și economic puternice se simte încă mult timp … generații??…) cu occidentul. Decalajul e un motiv de îngrijorare, o cauză pentru brain drainul românesc, încă greu de stopat. Demografia…..
Ce își doresc citoyenii cel mai mult pentru 2018? Ce nu vor? Intrebările cu care a rămas colegul la București se pot pronunța, discuta 2017 liber. Soluțiile și preferințele nu mai sunt impuse / dictate de sus. E ceva. E bine.