Nr. 861 (29)

Cătălin D. Constantin este editor, jurnalist și predă cursuri și seminarii la Departamentul de studii culturale și antropologie al Facultății de Litere de la Universitatea din București. A coordonat mai multe colecții de beletristică și a publicat albume de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. Este doctor în filologie, teza sa de doctorat, publicată în 2013, a avut ca temă viața cotidiană în orașele românești la …

Mă folosesc de un text publicat pe internet de dl Ionuț Cioană, referitor la expoziția Triaj (MNAC, parter, noiembrie 2016-octombrie 2017), pentru a aduce în discuție cîteva dintre problemele cu care se confruntă muzeografia artei contemporane în România. Pe dl Cioană îl știu de pe vremea cînd ocupa un birou la Centrul Internațional de Artă Con­temporană (CIAC); era o prezență liniștită, aparent nefrămîntată de destinele …

Cuvîntul #rezist a fost pe buzele tuturor în ultima lună. O nouă generație a descoperit ideea de rezisten­ță. Poate în alt mod decît cea de dinainte de 1989, protestînd împotriva unei puteri cu instrumente mai eficiente, dar cu un mesaj la fel de rudimentar. Istoria rezistenței în România este scurtă, iar „clubul“ celor care au opus rezistență cu adevărat este foarte restrîns. Dacă stau bine …

Cunoscutul jurnalist Cristian Tudor Popescu publică pe site-ul televiziunii Al-Jazeera un articol intitulat „A doua cădere a lui Ceaușescu“. Mircea Cărtărescu primește o comandă – formularea îi aparține – de la influentul cotidian german Frankfurter Allgemeine Zeitung pentru a scrie un articol despre demonstrațiile/pro­testele din România și astfel se naște articolul „Rezistăm“, publicat atît în FAZ, cît și pe Facebook de către autor. Am citit, …

Mi-am spus: gîndeşte pozitiv, ocupă-te de ceea ce-ţi place şi încearcă să nu ai atitudine faţă de ceea ce nu poţi schimba. De aceea, în poziţie lotus şi respirînd diafragmatic, complet zen ca atitudine, brusc, după ce mi-am trecut privirea prin presa sportivă internaţională, mi-am amintit de Dolgopolov. Duminică, 19 februarie, la Buenos Aires, tenismenul ucrainean Alexandr Dolgopolov a cîştigat turneul Argentina Open, dominîndu-l în finală …

Granițele criticii literare, eseisticii și discursului despre literatură, muzică și film sînt estompate în video-eseurile lui Tudor Crețu despre scriitori români, cineaști și muzicieni. Ceea ce autorul propune este o nouă specie în care mediul video devine spațiu de reflecție transgresiv asupra autorilor abordați. În episodul de azi ne întâlnim cu Mircea Cărtărescu.

Cel puțin în principiu, festivalurile de film sînt acea piață alternativă pentru producția culturală în care se încurajează libertatea de expresie, diversitatea etnică și sexuală, egalitatea de gen și toleranța – adică, pe scurt, tot ceea ce lipsește din filme la Hollywood și în multele săli de cinema de peste tot în lume, care exportă ceea ce produc aceste studiouri. Festivalul de Film de la …

„Toma: Păi, și atunci? Psihanalistul: Şi atunci ne vedem joi. Toma: Pe joi.“   Acest sfîrșit al filmului mă bîntuia. Toma este deziluzionat și demoralizat. El va reveni la următoarea ședință de terapie, sperînd să înțeleagă ce s-a petrecut între ei doi. Filmul lui Călin Peter Netzer ne spune că iubirea este o iluzie, care nu poate fi trăită în cuplu. Filmul lui Netzer nu ne prezintă descompunerea unei relații …

Mihail Bahtin a teoretizat pentru literatură un concept de o imensă valoare euristică: așa-numitul cronotop, adică un spațiu-timp determinat, o „lume“, în toată complexitatea singularității ei istorice. Cronotopul nu există, însă, de la sine, nu e dat în mod natural. Cronotopul este un spațiu-timp imaginat-povestit, adică o lume așa cum apare ea constituită imaginar exclusiv prin scris, și în primul rînd prin narațiune. A identifica …

Vlad Popa este fondatorul Editurii Univers Enciclopedic, o editură specializată în publicarea de dicționare și enciclopedii, în portofoliul căreia se află autori precum Kant sau Derrida, dar și cărți pentru copii. Am vorbit despre atmosfera de pionierat a începuturilor din anii ’90, despre tiraje, despre provocările aduse de publicarea enciclopediilor și a dicționarelor, dar și despre schimbările majore aduse de spațiul online (C.Gh.).   Să începem cu …

Cu trei decenii în urmă, într‑un periplu parizian, mi-am propus să merg la locul unde Brâncuși a lucrat în ultima parte a creației sale. Mi-au fost necesare cîteva zeci de minute bune pentru a identifica meschina intrare în Impasse Ronsin, două construcții impunătoare strangulînd, pur și simplu, deschiderea la stradă a rămășiței înfundăturii, care, în primele decenii ale veacului trecut, ilustra, într‑un anumit procent, viața …

Interesul romanesc al lui Bogdan Suceavă pentru subiecte istorice – (re)construite și (re)prezentate cu instrumentele ficțiunii – nu este unul general, ci unul care țintește „cartografierea momentelor de transformare ale lumii românești“, așa cum însuși autorul afirmă. Matematicianul Bogdan Suceavă părăsește astfel numai aparent geometria diferențială și spațiile riemanniene, rămînînd tot în căutarea unor singularități, de data aceasta însă în plan istoric. Este vorba despre …

Prezentat publicului la București, în noiembrie 2016, la Gaudeamus și la Librăria Humanitas-Cretzulescu, romanul Republica de Bogdan Suceavă, apărut la Editura Polirom, a avut parte și de cîteva lansări în țară, la Cluj, Iași și Brașov. Autorul, un matematician de calibru, împlinit profesional în Statele Unite, ar dori să facă lansări și la Ploiești, locul evenimentelor din 8 august 1870, și la Tîrgoviște, acolo unde …

Prodigioasa activitate științifică a profesorului Lucian Boia s-a îmbogățit recent cu un volum despre istoria comunismului românesc. Un volum interesant, care demontează tardiv unele „mituri“ ale perioadei, așa cum le numește domnia sa, dar care ajunge, în schimb, să recicleze alte mituri, alte inconsistențe istoriografice și ideologice și chiar să producă unele noi, cum ar fi, de exemplu, mitul excepționalismului comunismului românesc sau, mai pe …

De la această afirmație, peste care în general se trece, trebuie începută lectura sextalogiei knausgaardiene: pentru a putea începe să scrie literatură, scriitorul norvegian a trebuit să arunce peste bord balastul biografiei. Debarasarea de propria autobiografie – un proiect utopic – a condus la ambiția lui de a nota Totul și de a spune Adevărul. Traseul (luînd în calcul și finalitatea lui) pare oarecum similar …

Revistă-caiet (cu periodicitate semestrială), Chroniques du çà et là apare, din 2011, la Paris, la iniţiativa şi sub conducerea literatului şi editorului Philippe Barrot – care a lucrat, aproape două decenii, pentru Editura Robert Laffont şi a colaborat cu Maurice Nadeau la realizarea revistei La Quinzaine littéraire. (E important să notăm că Philippe Barrot a publicat două romane şi este cercetător consultant în probleme de …

Cîteva date sumare despre parametrii la care funcționează actualul sistem românesc de educație: * În timpul ultimei campanii electorale, s-a menționat la un moment dat faptul că 42% dintre absolvenții gimnaziului românesc sînt analfabeți funcționali, adică sînt incapabili să înțeleagă și să aplice ceea ce au învățat. * Cu ocazia deschiderii, în septembrie 2016, a noului an școlar, a fost menționată și rata de circa 50% …

Cîndva, prin septembrie anul trecut, intram la Bertrand, o veche librărie din Lisabona, unde cumpăram o plachetă de versuri a unui cunoscut poet şi politician socialist, Manuel Alegre. Poemele lui, deşi cosmopolite, sînt pline de conştiinţa unui „fiu al Sudului“ – de iasomie, soare şi sare. Alegre pare să se simtă bine în ţara lui sudică şi în cultura lui catolică. Evocă cu inima uşoară …

Protestele pașnice care au avut loc la București, în țară și în străinătate reprezintă un moment de cotitură în istoria recentă. Acestea confirmă că anticorupția reprezită un bun cîștigat, un proiect de țară care ar putea orîndui, asemenea cîmpului magnetic prin pilitura de fier, energia națiunii, care ar putea conferi un sens ideii de viață în comun. Ceea ce s-a comunicat prin aceste proteste de …

Controlul asupra presei nu-i mai satisface de mult pe mogulii acesteia. Nici măcar venitul pecuniar pe care-l aduce media nu-i mai mulţumeşte. Ştirile exacte sau mai puţin exacte – chiar cele intenţionat eronate, comentariile obiective sau părtinitoare, interpretările raţionale sau fanteziste care sînt exprimate în presă, precum şi rentabiliatea financiară a acesteia – nu pot ostoi setea de putere a mogulilor presei. Mogulii presei, care …

Dacă am cărți și cafea, nu-mi mai trebuie nimic. E bine, orice s‑ar întîmpla. O carte deosebită, care m-a impresionat profund și pe care am citit-o pe îndelete, cu multe ocolișuri, paranteze, glose personale și comentarii laterale, este masivul volum – am parte doar de cărți groase, vezi și tomul care urmează în comentariul meu din acest grupaj – Scrisori către Vera de Vladimir Nabokov …

Dintre cele 15 documentare de pe lista scurtă a Premiilor Oscar 2017, anunțată în decembrie, cel puțin patru erau date ca „sigur nominalizate“ – unul (Fuocoammare/Fire at Sea de Gianfranco Rossi) despre insula Lampedusa ca centru al dramei refugiaților în căutarea Europei și trei (O.J.: Made in America de Ezra Edelman, 13th de Ava duVernay, I Am Not Your Negro de Raoul Peck) despre rasism …

Bună idee a avut Vlad Cristache să monteze acest text clasic, de o frumusețe aparte, al lui Wedekind. Unul în care poezia și puritatea sentimentelor stau alături de o cruzime fără rest. Trezirea conștiinței de sine a tînărului la granița dintre copilărie și adolescență, cu spaimele și entuziasmele ingenue dublate de cinism și răutate mai mult sau mai puțin conștientă, primele pulsiuni sexuale descoperite, care …

Fin observator al relațiilor interumane, în special în segmentul dedicat raporturilor complicate dintre adulți și copii, așa cum au dovedit-o montări de o rafinată abordare precum Poveşti de familie (Teatrul „Maria Filotti“ din Brăila) sau The History Boys (Teatrul Excelsior, București), regizorul Vlad Cristache a ales, pentru cel mai recent spectacol al său, un text de o frumusețe dulce-amară: Deștep­tarea primăverii de Frank Wedekind, montat …

Prima premieră cu un nou directorat (al lui Gelu Colceag) la Teatrul Mic. Muzică live, compusă special, rock – dar în afară de cîteva cuvinte din refren (gen „regina nopții“), nu se înțelege nimic din versuri (nici din „curte“, nici din „grădină“, nici de pe locurile de sus, nici de pe cele de la mijloc) și e foarte, foarte tare. Spectacolul se joacă cu publicul pe …

Ceea ce numim astrăzi „bătălia reteatralizării“ este, de fapt, o amplă dezbatere, cu accente polemice marcate, cu privire la regia de teatru, organizată inițial de revista Contem­poranul în primăvara lui 1956; ecourile ei se mai fac încă auzite, mai ales în nou înființata revistă Teatrul, pînă spre finalul lui 1957. Dezbaterea vine în contextul scurtei „primăveri“ ideologice prilejuite, în toate țările comuniste, de discursul lui …

Cu greu putem vorbi despre industrie muzicală în țara noastră. Dacă restrîngem și mai mult aria și ne referim la fenomenul rock, abordarea este și mai neinspirată și poate cădea foarte ușor în ridicol. Am mai vorbit în cadrul acestei rubrici despre masa critică din cadrul festivalurilor muzicale organizate în București și în țară și am putea dezbate foarte mult despre ce înseamnă sold out …

Una dintre caracteristicile debuturilor puternice de după 2010, în fantastica românească, este că se fac pe un front larg: publicistică, literatură – proză scurtă și, imediat, roman – activism. S-a spus că este un produs secundar al „social media“ această nevoie simțită de nou-veniți să fie vocali peste tot, simultan. Eu cred că este doar semnul unei personalități foarte bine definite și, la o singură …

La Teatrul Nottara a fost montată, în  luna februarie 2017, piesa Iubirea la oameni de Dmitri Bogoslavski, în regia Evgheniei Berkovici, ca rezultat al laboratorului teatral Teatru DENS, desfășurat la Nottara în vara lui 2016. Premiera a avut loc pe 22 februarie, în prezența autorului. Dmitri Bogoslavski s-a născut la Minsk în anul 1985. Are studii de regie (în 2005 a absolvit Colegiul Naţional de …