Nicolae DRĂGUȘIN

Vizita Patriarhului Chiril al Bisericii Ortodoxe Ruse (BORu) a stîrnit un interes legitim, concretizat într-o serie de comentarii bine argumentate. Lectura acestora conturează două orizonturi de interpretare. Unul, sensibil majoritar, acordă atenție semnificației politice și trece în plan secund rațiunea teologică. Altul așază în prim‑plan sensul teologic, însă ocoleşte substratul politic (reprezentative, în acest sens, ar fi comentariile semnate de unii clerici, bunăoară de Pr. …

Pe 23 august, ministrul Justiţiei a anunţat principalele modificări şi completări operate în legislaţia pe baza căreia funcţionează justiţia: legile nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Pe 30 august, ministrul a făcut public proiectul de modificare cu indicarea precisă a articolelor. Ca modalitate de comunicare publică, este un lucru bun …

Corneliu Onilă, fostul episcop al Huşilor, a pus Biserica Ortodoxă Română (BOR) într‑o situaţie fără precedent. Nu e prima dată cînd un episcop renunţă la scaun şi, tot astfel, n-ar fi fost o noutate nici dacă era depus din treaptă, prin hotărîrea Sinodului. Neobișnuită este raţiunea demisiei cu iz de demitere: fapte dovedite, dar încă neoficializate, de imoralitate. Acest lucru e recunoscut chiar de către …

Cercetarea istorică nu se confundă cu dezbaterea memoriei. Există, fireşte, zone de interferenţă, însă cele două domenii sînt esenţialmente diferite. Dacă istoria stabileşte adevărul prin reconstituirea faptelor şi plasarea actorilor în miezul sau la periferia acestora, propunînd o înţelegere a perioadelor astfel studiate, finalitatea memoriei este identitatea, dreptatea în sens etic. Memoria ca domeniu interdisciplinar, constituit pe baza aportului filozofiei, istoriografiei, sociologiei, dreptului, revine asupra …

Da, Biserica poate fi un actor moral. Asta nu înseamnă însă că este un actor moral. Întrucît a putea şi a fi reflectă două acţiuni distincte, întrebării dacă Biserica poate fi un actor moral i se alătură alta: în ce condiţii este Biserica actor moral? Despre Biserică, teologia spune că reprezintă o instituţie divino-umană. Definiţia consacrată ascunde însă un echivoc deoarece nu delimitează foarte clar atributul …

Protestele pașnice care au avut loc la București, în țară și în străinătate reprezintă un moment de cotitură în istoria recentă. Acestea confirmă că anticorupția reprezită un bun cîștigat, un proiect de țară care ar putea orîndui, asemenea cîmpului magnetic prin pilitura de fier, energia națiunii, care ar putea conferi un sens ideii de viață în comun. Ceea ce s-a comunicat prin aceste proteste de …

Pe 20 iulie, Curtea Constituțională a României (CCR) a aruncat semințele unei transformări de substanță în societatea românească: a admis inițiativa Coaliției pentru Familie de modificare a art. 48 (1) din Constituția României, în sensul de a preciza că prin „soți“ se înțelege „bărbatul și femeia“, ca subiecți ai familiei. De asemenea, a rămas în pronunțare excepția de neconstituționalitate ridicată de art. 277 Codul Civil, …

Vom porni de la cîteva evidenţe. Prima reglementare specială care se referă la creaţie şi autorat s-a făcut prin Legea nr. 8 din 1996 (privind dreptul de autor şi drepturile co­nexe). Alături de răspunderea civilă şi sancţiunea contravenţională, această lege a stabilit că plagiatul reprezintă infracţiune, învestind astfel o faptă amorală (minciună) cu un caracter penal (furt). Primele cazuri de plagiat După 1989, primul dosar de …

Pe fondul împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Vintilă Horia (pseudonimul literar al lui Vintilă Caftangioglu), Consiliul Local al oraşului natal Segarcea – Dolj a hotărît acordarea titlului de cetăţean de onoare post-mortem (prin Hotărîrea nr. 60/27, noiembrie 2015). Pe 22 decembrie 2015, Institutul Naţional „Elie Wiesel“ pentru Studierea Holocaustului (aflat în subordinea Guvernului României), invocînd prevederile Legii 217/2015 (pentru modificarea şi …