Generos și exigent
Era visător încă de pe vremea cînd mergeam la școală în aceeași clasă. Pleca pe vapor ducînd un geamantan de cărți de citit. Și‑a creat un stil îngrijit și era pretențios cu el însuși, precum Flaubert. Era pretențios și cu literarii. Le corecta cu aceeasi grijă textele. M‑a ajutat enorm și pe mine cu sfaturile lui generoase și ochiul lui exigent. Să-l odihnească Dumnezeu.
Horea Porumb
Pascal surclasează exoticul
Există în mentalitatea cititorului de pretutindeni o coincidență aproape fatală între aventură și viața pe mare. Atunci cînd aceasta din urmă devine toposul ingenios construit al unui excelent volum de povestiri, miza autorului se apropie vertiginos de orizontul de așteptare al cititorului care se „vede“ aievea în miezul acțiunii, acolo, undeva, într-o lume îndepărtată geografic ori temporal. Această distanțare de prezentul cotidian nu ar avea efectul scontat dacă eul auctorial, personajele remarcabile din Pascal desenează corăbii nu ar reuși, animate de o remarcabilă forță stilistică, să treacă pragul unor peripeții palpitante și să dobîndească atributele epicului inițiatic. Rafinamentul, virtuozitatea frazei declanșează vortexul euristic al fiecărui voiaj maritim. Cabina inginerului electrician, fauna porturilor, obsesia caravelelor și a hărților, destinul vapoarelor, oglinda netedă a mării înainte de furtună sînt tot atîtea puncte de plecare, de întoarcere, după ce necunoscutul a devenit familiar.
Lumea în depărtărilor maritime înseamnă pentru Radu Niciporuc experiența cunoașterii, melancolia ei, recuperarea trecutului prin scris. Diferența față de acel déjà-vu al jurnalelor ori al literaturii de călătorie nu ar fi fost însă atît de evidentă, dacă autorul nu ar fi contrapus cu finețe, sub volta unor evenimente mereu surprinzătoare, imaginile fulgerătoare ale interiorității umane, de pe mare, de pe țărmuri, de acolo și de aici, de pretutindeni. Pascal surclasează exoticul.
Marius JUCAN