© Poveşti din ţara copiilor fericiţi de Petre Crăciun, Editura Zorio (2017)
1. Cred că greutăţile, hai să le zicem emoţii, intervin după ce termin ilustraţiile şi le predau editurii; pentru că îmi doresc să iasă în condiţii grafice cît mai bune şi nu tot timpul mă pot implica mai departe în evoluţia facerii cărţii, cum mi-ar plăcea. În colaborările cu autorii contemporani îmi place că pot pune cîteva întrebări autorului legate de text, de viziunea lui, înainte de a mă apuca să ilustrez. De exemplu la ilustrarea cărţii Ferbonia, apărute la Editura Arthur, discuţia cu autoarea Ioana Nicolaie a fost foarte constructivă. În colaborarea cu Iulia Iordan, la cartea Da’ de ce să mă întorc în timp?, mi-a plăcut că am putut vorbi pe parcurs şi cu toată echipa care a participat la scoaterea cărţii, inclusiv vizita la tipografie. De asemenea, la cărţile lui Petre Crăciun, pe care le-am ilustrat, mi s-a dat libertate totală; şi cam aşa am lucrat la toate cărţile pe care le-am scos. O colaborare frumoasă a fost şi la ilustrarea cărţii Simfonia animalieră scrisă de Veronica D. Niculescu şi apărută la Editura Casa de pariuri literare (CDPL), deşi nu este deloc o carte pentru copii. Lucrurile ies cel mai bine aşa, cînd am libertatea totală asupra creaţiei. Pe de altă parte, cînd ai în faţă un text clasic, intervine provocarea de a te confrunta cu ce s-a mai ilustrat pînă atunci pe acel text, provocarea de a aduce ceva proaspăt şi, dacă ai ghinionul să nu înţelegi ceva din text, nu poţi pune întrebarea autorului :). În concluzie, îmi place să ilustrez texte ale autorilor români contemporani.
Minunata călătorie a lui Nils …
de Selma Lagerlöf, Editura Arthur (2014)
2. Da, cred că lucrurile au început să se mişte în bine. Se publică din ce în ce mai multe cărți frumoase pentru copii scrise de autori români contemporani şi ilustrate de artişti români. Sînt cîţiva autori contemporani cărora le-aş ilustra oricînd un text. Dacă înainte ieşeau pe piaţă multe cărţi bune şi frumoase, dar nu cu o calitate bună a tiparului, acum se simte atenţia acordată felului în care arată cărţile pentru copii. Iar la această efervescenţă creativă cred că contribuie mult lansările şi atelierele creative ţinute de ilustratori şi autori cu copiii, pe baza cărţilor apărute.
3. Inspiraţia vine din toate părţile, în mare din ceea ce mă înconjoară, din natură. Paleta este foarte largă. Să zicem din istoria artei: din Prerenaşterea italiană, din arta flamandă, stampele japoneze, arta africană, arta manuscriselor, Hyeronimus Bosch, Gustave Klimt, Egon Schiele etc. Dintre ilustratorii preferaţi: Rébecca Dautremer, Shaun Tan, Marco Soma, Gabriel Pacheco, Joana Concejo, Val Munteanu etc.
4. Sînt multe, dar mă voi rezuma la cîteva. O carte care mi-a tăiat răsuflarea: Legendele ţării lui Vam de Vladimir Colin şi toate poveştile scrise de el care mi-au căzut în mîini mi-au plăcut; Legendele Olimpului de Alexandru Mitru, Fetiţa cu nume de cîntec de Valentina Teclici, Luna-Betiluna şi Dora-Minodora de Anamaria Smigelschi, Pluş, Plumb de Tudor Vasiliu, Cartea cu jucării de Tudor Arghezi; evident, Aventurile lui Habarnam, deşi nu am citit-o în copilărie, Cartea cu Apolodor de Gellu Naum, şi multe alte cărţi cu poezii frumos ilustrate scrise de Marin Sorescu, Elena Farago. Ana Blandiana etc.
Ferbonia de Ioana Nicolae, Editura Arthur (2015)