Agora culturală română a scandinavilor
- 02-07-2009
- Nr. 481
-
Asa APELKVIST
- Internaţional
- 1 Comentarii
„La umbra marilor copaci nu creşte nimic“. Fenomenul din această zicătoare, valabilă în egală măsură pentru români, ca şi pentru suedezi, părea a se adeveri cînd, în anul 1969, a ieşit la pensie marele filolog şi romanist suedez Alf Lombard (1902-1996). Cu amploarea activităţilor sale de cercetare ştiinţifică – avea corespondenţă cu lingvişti din toate ţările europene latine – profesorul Lombard a reuşit, într-un mod extraordinar, să dea limbii române în Scandinavia un statut ridicat care, pînă la urmă, a rămas pînă în zilele noastre. Limba română reprezintă, conform profesorului Lombard, cel de „al patrulea picior al mesei romanice, căci fără acest sprijin documentar lingvistica romanică ar sta pe un suport incert“. Dar cum se va putea continua această „incursiune“ lingvistică fără îndrumarea maestrului Lombard? Răspunsul la întrebare ni-l dă statutul de azi al limbii române la Universitatea din Lund, care, în anii 1970-1980, era incert, deoarece nu se întrevedea posibilitatea ca româna să continue a fi obiect de studiu în Suedia. Astăzi însă numărul studenţilor înscrişi la cursul de limbă română, la Universitatea din Lund, este în creştere. Doamna profesoară Coralia Ditvall, actuala şefă a secţiei, cu ajutorul tehnicii noi, cu multă forţă, putere de muncă şi idei […]
Cred ca e important ca in presa culturala romaneasca sa fie prezentate modalitatile prin care limba si cultura romana sunt studiate in universitati de traditie din diverse spatii academice. De asemenea, ar fi important sa se studieze ce anume ar putea face azi institutiile de specialitate romanesti pentru a asigura o anumita stabilitate a studiului romanei; de pilda, ce s-ar putea face sa existe o catedra de romana acolo unde nu exista in prezent decat lectorate (si mi-as ingadui sa mentionez aici universitati nord-americane, asa cum ar fi Universitatea Columbia si UCLA, desi sunt si alte universitati importante unde ar merita avuta in vedere asigurarea unei mai mari stabilitati a studiului limbii si culturii romane).
Paragraful 4 al articolului de mai sus circumscrie toate retinerile pe care eu le am fata de e-learning. Pentru experienta mea personala, atmosfera de interactiune vie, emulatia din jurul cursului in stil vechi, au fost atat de importante incat as spune ca nu cred ca o experienta academica profunda poate fi replicata in mediul electronic. Se poate eventual invata o limba straina, dar pentru un domeniu de interes ridicat, cred ca va fi foarte greu ca beneficiile unui curs real, in amfiteatru, sa fie inlocuite in mediul electronic.Aici, fireste, e o discutie mai ampla.