„Am crezut că mămăliga nu explodează pînă în decembrie 1989“

Cînd ați început să semnați B. Elvin, fără numele în întregime? În 1945.   Nu v-ați semnat niciodată cu numele complet – Bernstein Elvin? Într-un singur rînd. N-a fost o măsură de precauție să vă ascundeți numele evreiesc? Semnînd B. Elvin nu-mi închipuiam că mă deghizez. Și nici nu-mi imaginam că-mi voi păcăli cititorii ascunzîndu-mi identitatea iudaică.   Cînd v-ati îndepărtat de comunism? Foarte curînd, în 1949 sau 1950, cînd am trăit toata durerea sorții lui Tomaziu, care a fost și rămîne un mare pictor. Lucram la Editura Tineretului și trebuia să scot un buletin pentru străinătate. Am apelat la pictorul Tomaziu. El era fiu de senator liberal, eu eram evreu declarat, cu convingeri comuniste. Am început să lucrăm. Eu locuiam, în acea vreme, pe strada Belgrad. Într-o seară, a venit Tomaziu și mi-a spus: „Tovarașe Elvin, vreau să vorbesc ceva cu matale. Voi fi arestat în cîteva zile“. L-am întrebat: „De ce?“ Și Tomaziu a început să-mi spună povestea lui: „Am fost spion englez. În timpul războiului, lucram la Odessa, în calitate de scenograf. Acolo, la Odessa, notam numerele de mașini germane care circulau prin oraș și le transmiteam englezilor. În felul acesta, englezii identificau diviziile, armele, mișcarea trupelor. […]