„Am ieşit din depresie cînd am început să public din nou poezie în România“
Interviu cu Dinu FLĂMÂND
- 18-06-2009
- Nr. 479
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Interviu
- 2 Comentarii
Este traducătorul român al lui Fernando Pessoa, Editura Humanitas publicînd recent Cartea neliniştirii în traducerea lui Dinu Flămând, primul volum dintr-o serie de autor consacrată autorului portughez. Lucrează, de 20 de ani, la redacţia în limba română de la Radio France Internationale. Este poet şi, în vremea dictaturii, a preferat mai degrabă să părăsească România decît să i se mutileze volumele de versuri. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. A urmat facultatea în perioada cînd s-a lansat revista Echinox, una dintre cele mai bune reviste culturale ale vremii. S-a aflat în România invitat la Festivalul „Zile şi nopţi de literatură“ de la Neptun. Interviul cu Dinu Flămând a fost realizat joi, 11 iunie, în redacţia Observatorului cultural. Recent, a fost lansat la Bucureşti volumul Cartea neliniştirii de Fernando Pessoa. De ce l-aţi tradus şi v-aţi îndreptat spre Fernando Pessoa? L-am tradus pentru că acest autor „mi-a întins o mînă“ într-un moment foarte greu din viaţa mea. L-am descoperit în anii aceia ai frigului, anii ’80, şi, de drag de Fernando Pessoa, am învăţat şi portugheza. Ce înseamnă că Pessoa „v-a întins o mînă“? Îl citisem fragmentar, în franceză, găsisem cîteva fragmente în spaniolă, […]
Celor care lucrau la Secolul 20, loc de munca totusi onorabl, le era tot mai sila de ei insisi. Aceasta apasare a ticalosiei si a duplicitatii a fost marturisita si de Andrei Brezianu, membru proeminent in redactia revistei Secolul 20. Daca Dinu Flamand si Andrei Brezianu constientizau sila, lucrind la Secolul 20, de ce nu se intampla nimic in alte medii culturale. le placea rahatul? faceau rezistenta prin cultura? erau inconstienti? erau masochisti?
PS Andrei Brezianu si Dinu Flamand au parasit Romania si au lucrat la Vocea Americii si RFI, Departamentele pentru Romania. Si-au rascumparat sila si au vorbit.
Experienta franceza foloseste! Se poate, oameni buni, sa scapi de frustrari! Sa nu fii in „Istoriile” lui A. Stefanescu si N. Manolescu si sa spui vorbe bune despre Festivalul de la Neptun, asta da seninatate olimpiana si generiozitate. Nu cred ca pe Dambovita ar fi fost posibil asa ceva. Experienta de la RFI si traducerea din Pessoa/ frecventarea poetica cu tot ce implica aceasta l-au facut pe Dinu Flamand sa nu ia in seama micile mizerii, coterii, suturi la gioale, invidii, rautati.
Va felicit, domnule Dinu Flamand, ca nu sunteti ofticos, ca nu purtati pica „marilor istorici ai literaturii” A. Stefanescu si N. Manolescu. (s-ar putea sa fie totusi o onoare ca nu sunteti in aceste „istorii”).
Acolo unde e de bine, trebuie sa ne exprimam, iar laureatii de anul acesta de la Neptun, Peter Esterhazy si Joey Goebel, sunt foarte buni. O alegere inspirata!
Mi-a placut si cum ati vorbit despre „sila” pe care o aveati in vremea comunismului. „Eu am plecat pentru ca nu mai aveam nici un motiv sa ma stimez.” Excelent, domnule Dinu Flamand! Daca ar fi fost mai multi ca dvs… In fine, pot sa va spun ca am fost si eu la muntele Heniu; l-ati descris precis: „cel mai frumos munte din lume”. Intregul judet Bistrita-Nasaud e o minune dumnezeiasca.