Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Amazoniada. Un tratat
Adriana BABEŢI – Amazoanele. O poveste
„Eram acolo doar eu şi ele, în pagină. Atunci, cum să fac? Să lupt în primul rînd cu partea firavă, temătoare, din mine, căci îmi era tot mai clar că acolo era adevăratul vrăjmaş, cel care mă descuraja atît de des. Să strîng ca pe un scut o carte albă la piept, să mă ascund în platoşa de hîrtie, să trag viziera din litere pe chip, ca să se ivească altcineva, o altă persoană, parcă străină, vorbind cu înzecite glasuri la a-ntîia plural, plină de siguranţă şi de curaj“. Adriana Babeţi face parte dintr-o familie de filologi judicios distribuită prin cam toate centrele universitare din ţară, în bio/biblio – grafia cărora pasiunea pentru scris ficţiune se vede răzbunată mai ales în operele de critică, istorie şi exegeză literară – dacă nu cumva culturală. Fantastici profesori îşi sacrifică talentul pe răbojul academic, în loc să se dedice numai şi numai literaturii. Femeia în roşu, romanul la trei mîini apărut în 1990, a fost un debut în proză remarcabil, din păcate, fără recidive. În schimb, celelalte cărţi n-au întîrziat să apară… O lucrare de anvergură Cum Dandysmul, celălalt volum dedicat de autoare unui fenomen borderline, publicat în 2004 la aceeaşi editură, […]
Contrar superficialelor „bilanturi” privind aparitiile editoriale neconvingatoare ale anului trecut, iata in fine o cronica a unei carti exceptionale; de apreciat rafinamentul cronicarului, cuceritor pe masura cartii analizate.
Cu stima,
Alina Popescu
Într-adevăr, a durat ceva până să vină și cronicile despre Amazoanele d-nei Babeți. Cartea cucerește. Iar completările sunt oricând bine-venite!
Ma bucur sa citesc in sfarsit o cronica la acest opus de exceptie, monument de eruditie si truda migaloasa de adevarat carturar. Ca unul care am in biblioteca cateva referinte de baza ale amazonologiei antice – cartile lui Iaroslav Lebedynsky si ale doamnei Davis-Kimball (citate la loc de cinste de doamna Babeti) pot spune ca dansa a facut o sinteza culturala de un mare rafinament. I-as semnala o „lipsa” bibliografica (probabil incheiase redactarea la aparitia de care vorbesc): culegerea de articole amazonologice Amazonen editata in 2010 de Muzeul Istoric din Pfalz Speyer,in care e si o contributie romaneasca (E. Teleaga). Si amazonologii nemtzi incep cu Penthesilea dar termina cu Lara Croft – fotografie elocventa a Angelinei Jolie. S-ar putea sa avem si noi o urma clara de amazoana calareatza (amazoana era in antichitate o centauritza) si sagetatoare intr-un mormant celebru din Scythia Minor, in care fusese ingropata alaturi de tanarul ei sotz si – fireste – caii lor. Interesant ca din inventarul mormantului au ramas „in patrie’ doar cnemidele, un coif si un pahar funerar (greu de spus daca ale amazoanei sau ale printzului) ajungand pana la Detroitul azi in faliment (coiful) si Metropolitanul muzeu new-yorkez. Ne-au ramas si noua un coif si un pahar mare funerar, putand fi vazute in Expozitia Aurul si argintul antic de la marele muzeu de istorie nationala in eterna reconstructie.
Sunt mirat ca maestrul Foartza nu a „produs” nimic inspirat de cartea concitadinei domniei-sale, caci ii stiu marea placere de a savura eruditia.Dar e intotdeauna timp pentru Poezie.