AMERICA FĂRĂ PREJUDECĂŢI. Cenzura (I)

Aveau numai o mică pretenţie. […] N-aş vrea eu să scot din el vreo douăzeci de minute…? Ei bine, am făcut pentru Veneţia ceea ce n-am făcut pentru Suzana Gâdea şi Partidul Comunist Român. Am scos [din filmul Glissando] douăzeci de minute. Mircea Daneliuc – Pisica ruptă   Mi-am recitit noaptea trecută unul dintre jurnalele scrise în Alabama. Un jurnal de „graduate student“ – şi „de căldură mare“, vorba lui Goma –, al tatonărilor de început. În primele 50 de pagini apar, în locuri diferite, două liste de cărţi. Una e cea a titlurilor cărate cu mine din Europa, alta, cea a primelor mele cărţi… americane. Pe care, în loc să scrie Albatros, Univers, Cartea Românească, Bonniers, Norstedts sau Brombergs, scria deodată Houghton Mifflin, şi Knopf, şi Random House. E interesant cum mi-am făcut drum, pe bîjbîite, către puternicii lor prozatori din ultimele două decenii. N-am studiat literatura americană contemporană într-o sală de clasă şi nici nu-mi doresc (o să explic mai tîrziu de ce), ci acasă, în 10th Place South, ca şi la Mervin Sterne Library, pe 13th Street în Birmingham. Dintre nord-americanii pe care îi frecventez astăzi ca cititor, de unii n-auzisem deloc – Auster sau De Lillo […]