AVALON. Conjuraţia muntenilor
- 25-06-2009
- Nr. 480
-
Ovidiu PECICAN
- Rubrici
- 3 Comentarii
Din pricina întîmplării, a proastei circulaţii a cărţii în România actuală, a lipsei de interes faţă de subiectele care nu sînt la modă sau a altor cauze, a trecut aproape necomentat – la vremea apariţiei sale – volumul de Scrisori şi documente inedite al lui Vasile Conta, publicat, cu cîţiva ani în urmă, de istoricul ieşean Florin Cîntec (Convorbiri literare, Iaşi, 2003). Excelent îngrijit şi elegant tipărit, micul op adună cu atenţie toate mărturiile epistolare rămase prin diverse fonduri arhivistice, de bibliotecă şi de familie, aducîndu-le la cunoştinţa cititorului iubitor de cultură română modernă şi a admiratorilor filozofului. „Faptul că, datorită unor teme controversate (atitudinile politice, discursul antievreiesc etc.), multe din aceste scrisori au fost clasate în fondul special al Bibliotecii Academiei, fiind inaccesibile publicului în ultima jumătate de secol, reprezintă un argument suplimentar de a le edita şi a le supune, în condiţii de maximă probitate istorică şi critică, dezbaterii publice“, îşi motivează editorul opţiunea în nota însoţitoare. Cum despre atitudinile antisemite ale lui Conta s-a vorbit de curînd în Raportul Comisiei Wiesel şi cum, pe de altă parte, dezbaterea sperată nu s-a concretizat încă, semnalez aici un ecou al atmosferei de la nivelul elitei intelectuale din Moldova postunionistă, […]
Inlaturarea penumbrei in care isi ingroape trecutul figurile, faptele, peisajele e mereu meritorie. Eu ma bucur sa descopar aici un nume – dintre cele putine – ale filosofiei romanesti ce parea cazut definitiv inafara interesului. Nimeni nu il mai comenteaza pe Conta, cu exceptia celor care ii fac reprosuri civice si politice datorita antisemitismului lui (pe drept cuvint sanctionat). Si totusi, dincolo de aspectele dezavuabile ale activitatii lui, acest om merita sa fie revizitat. Ma bucur ca el revine in discutie, fie si din unghiuri inedite, pe care nu avem de ce le privi cu reticenta in virtutea idiosincrasiilor sau a prejudecatilor noastre centraliste.
Ceea ce nu e rău deloc la rubrica Avalon este ca nu E inca o simpla si clasica rubrica de recenzii, de care e plin prin toate revistele culturale… Se comenteaza si idei, si atitudini, si figuri interesante, precum Soljenitzân ori Politkovskaia, din perspectiva istorica. Nu e rau deloc sau mai precis, imi place. Vasile Conta comentator al politicilor de la educatie? De ce nu? Se pare ca lucrurile mergeau inca de pe atunci destul de discutabil in domeniu. Un filosof observind cirtirile contemporanilor despre razboiul de independenta? Bravo. Si multumiri pentru aducerea la cunostinta, figura autorului de secolul al XIX-lea creste in complexitate…
autorul, interesant la început, ultimul timp pare a fi in criza de subiecte, sincer, il citeam cu interes, poate isi pregateste o carte? Succes,