AVALON. Declin apusean?
Niall Ferguson - Marele declin. Cum decad instituţiile și mor economiile
- 30-01-2015
- Nr. 757
-
Ovidiu PECICAN
- Rubrici
- 2 Comentarii
Profesor la o universitate britanică de înalt prestigiu, Niall Ferguson împărtășește, în fond, o viziune asupra istoriei și a dezvoltării civilizaţiei apusene, devenită faimoasă de cel puţin un secol: cartea lui Oswald Spengler despre Declinul Occidentului este cea care a acreditat această perspectivă sumbră asupra unei lumi încă performante şi înfloritoare. Dar la baza ei nu se află neapărat un mănunchi de constatări pragmatice, ci poate un sentiment al istoriei care preia mult din mitologia scandinavă. Acolo, zeităţile Panteonului nordic participă la marea bătălie finală, sacrificîndu- se odată cu cosmosul pe care îl patronau şi surpîndu-se definitiv, pentru a lăsa loc unei alte ipostaze a universului. Veacuri mai tîrziu, perpetuînd aceeaşi tendinţă sceptică, sumbră, Niall Ferguson se apleacă asupra subiectului într-o analiză ştiinţifică în detalii, dar subîntinsă de aceeaşi proiecţie asupra abisului care pîndeşte Occidentul: străluminare anxioasă şi subiectivă a viitorului ce îşi caută şi îşi expune temeiurile, în termenii unei cercetări de factură economică, instituţională, dar și civilizaţională.Marele declin. Cum decad instituţiile și mor economiile (Editura Polirom, Iaşi, 2014, 176 p.) este proba încleştării autorului cu un subiect care îi depăşeşte de departe posibilităţile. La drept vorbind, nici nu este vorba despre limitele celui care cunoaşte şi scrie, […]
A propos Ferguson este de cativa ani profesor la Harvard dupa ce a parasit universitatea britanica. Are niste idei foarte absolute care sunt mai usor de digerat si din cand in cand isi cere scuze dar in general este foarte elocvent si captivant
Am pierdut cateva minute citind acest eseu in asteptarea unei recenzii a cartii lui ferguson, cum se cuvine intr-o revista ca aceasta. Spre dezamagirea mea am dat peste judecati de valoare emise din inaltul pisc al atotsuficientei autorului. Am citit inainte mai multe carti ale d-lui fergusson pe care nici eu nu-l consider un spengler, dar care isi face lectiile, interesant si util, incercand si reusind sa onoreze timpul pe care cititorul il dedica fiecarei pagini pe care o scrie. Ceea ce nu pot spune si despre eseul pe care-l comentez.