Avalon. Marele panoptic medievist

Publicînd în română, aproape simultan cu despărţirea definitivă de viaţa terestră a autorului, ampla culegere a lui Umberto Eco intitulată Scrieri despre gîndirea medievală (Editura Polirom, Iaşi, 2016, 806 p.), prestigioasa editură condusă de Silviu Lupescu trage un semnal de alarmă bine‑venit în lumea academică de la noi. Conform evidenţei, medievist nu este – cum încă mai cred mulţi dintre cititorii cultivaţi din România – numai istoricul preocupat de epoca ce continuă Antichitatea şi prefaţează modernitatea timpurie. Orice specialist din cîmpul umanisticii, interesat de unul sau altul dintre aspectele multiple, pasionante, ale vieţii din timpul Evului de mijloc, poate fi definit ca atare. Cazul semioticianului italian afirmat sonor şi ca romancier este grăitor. Dar, pe de altă parte, sînt şi printre noi, acasă, destui cărturari umanişti care pot fi desemnaţi ca medievişti sau se desemnează ei înşişi astfel. Mă gîndesc, de exemplu, la pleiada de traducători şi exegeţi ai unor autori latini medievali, pe care aceeaşi editură îi publică sub patronajul de colecţie al lui Alexandru Baumgarten, îmbogăţind cunoaşterea noastră asupra Occidentului acelor vremuri… În ceea ce îl priveşte pe Umberto Eco, acesta formulează o profesiune de credinţă pe care coperta ultimă a cărţii o reproduce şi sub semnul căreia […]