AVALON. O cronică de autor?

În ediţia lui G. Mihăilă dinLetopiseţul de cînd s-a început Ţara Moldovei – Letopiseţul lui Ştefan cel Mare (Bucureşti, Editura Academiei Române, 2006, 92 p.) rămîn multe întrebări fără răspuns. Una, de mare importanţă, se referă la structura scrierii. Urmînd linia cercetărilor textologice ale deceniilor dinainte, editorul consemnează existenţa a patru părţi ale scrierii. Prima dintre ele, de numai nouă rînduri, reconstituie cu greşeli, în opt paragrafe alcă-tuite din propoziţii independente istoria incipientă a domniilor Moldovei, de la Dragoş Vodă la Iuga. Comparînd-o cu analele con-ţinute de aşa-numitele letopiseţe Putna I, Putna II,Putna traducere se constată că avem de a face cu o tentativă de reconstituire, din succinte însemnări analitice, a listei domnitorilor într-o succesiune corectă. Ea a fost adiţionată, probabil, la alcătuirea scrierii ca întreg de către ultimul ei compilator, cel care a dus-o la ceea ce, în momentul scrierii, ar fi putut fi desemnat ca fiind „la zi“. Susţin acest lucru întrucît astăzi ştim sigur, pe baza mai multor cercetări (ale lui L. Şimanschi şi ale altora), că analele cu succesiunea primilor domnitori au precedat domnia ştefaniană cu mai multe decenii, fiind un produs al epocii lui Alexandru cel Bun (1400 – 1432).   Partea a doua avea […]