B. Fundoianu/Benjamin Fondane: o provocare
La 70 de ani de la moartea scriitorului în lagărul de exterminare de la Auschwitz (2 octombrie 1944), publicăm două scrisori din 1913 şi 1930
- 01-10-2014
- Nr. 742
-
Roxana SORESCU
- RESTITUIRI
- 0 Comentarii
desen de Marcel Iancu Inclasabil, Fundoianu/Fondane rămîne o provocare, poate mai mare pentru noi, după ce viaţa omului a devenit destin, decît pentru contemporanii lui. E nevoie ca toate categoriile tradiţionale ale teoriei şi istoriei literare, ca şi cele ale filozofiei clasice, toate ierarhiile conceptuale să fie regîndite pentru a putea da, cît de cît, seamă de existenţa şi de opera unei fiinţe care nu a mai semănat cu nici unul dintre contemporanii săi, după ce a absorbit din plin gîndirea şi procedeele cîtorva dintre ei. Raportul unitate/diversitate în formarea şi manifestarea personalităţii, raportul dintre originalitate şi cele mai diverse forme de intertextualitate în constituirea unei opere, raportul real/fantasmatic în existenţă şi în reflexul filozofic şi estetic al existenţei – totul se cere reconsiderat în faţa unui om şi a unei opere care ne incită permanent să ne punem întrebări, fără a ne oferi vreodată sugestia unui răspuns definitiv. Probabil că el însuşi s-a cunoscut pe sine cel mai bine, atunci cînd s-a caracterizat prin refuzul cantonării într-o idee, într-o atitudine, într-un procedeu. S-a întîmplat să am posibilitatea, prin amabilitatea dnei Monique Jutrin, în acest moment probabil cea mai bună cunoscătoare din lume a tuturor amănuntelor vieţii şi operei […]