BABILONUL DIN BALCANI

In ultimii ani, Europa Occidentala a redescoperit Balcanii. Din pacate, nu ca pe o zona atractiva, cu o bogata istorie si cu o mare diversitate culturala, ci ca pe o zona a conflictelor interetnice. In Balcani au ajuns la putere, dupa comunism, noii dictatori nationalisti, care au sfisiat Federatia Iugoslava intr-o constelatie de tari mici. In Balcani s-au purtat in anii ’90 razboaie ingrozitoare. In Balcani au avut loc epurari etnice, violuri sistematice si ucideri in masa, ale unor intregi comunitati. In Balcani s-a experimentat acceptarea saraciei prin exacerbarea nationalismului si – respectiv – prin teroare. Pina cind Occidentul n-a intervenit, conflictele din Balcani n-au dat semne de potolire. Acum, dupa Dayton si dupa interventia NATO in Iugoslavia, trupele IFOR si KFOR asigura – nu fara probleme – existenta pasnica a comunitatilor multietnice. Iar guvernele occidentale au inceput sa regindeasca situatia Balcanilor in termenii reconstructiei economice, intelegind ca doar prosperitatea regasita a zonei va mai putea preveni conflictele. Pactul de stabilitate in Europa de Sud-Est despre asta vorbeste. Si, pe deasupra acestor teme militare si economice, a fost redescoperita si marea tema culturala a Balcanilor: spatiu multilingvistic si multicultural, bogatie de traditii si de specificitati locale, confluenta intre Grecia antica, […]