Bărbaţi care urăsc femeile

[…] Mikael privi în jur, întrebîndu-se ce impuls nebunesc îl făcuse să accepte invitaţia maestrului Frode. Îşi puse în gînd să revină cît mai degrabă la Stockholm, chiar în seara aceea. O scară de piatră ducea la intrare şi, înainte ca ei să ajungă, uşa se deschise. Mikael îl recunoscu imediat pe Henrik Vanger, a cărui fotografie o văzuse pe Internet. Fotografiile îl reprezentau mai tînăr, dar arăta deosebit de viguros pentru cei optzeci şi doi de ani ai lui, cu corpul vînjos, faţa arsă de vînt şi păr cărunt bogat, pieptănat peste cap, care dovedea că între genele lui nu se afla şi aceea a calviţiei. Purta un pantalon închis la culoare, bine călcat, cămaşă albă şi un pulover maro, uzat. Avea mustaţă subţire, albă şi ochelari cu rame fine de metal. — Sunt Henrik Vanger, spuse el. Vă mulţumesc că aţi acceptat să veniţi să mă vedeţi. — Bună ziua. A fost o invitaţie neaşteptată. — Intraţi la căldură. Am aranjat o cameră de oaspeţi, vreţi să vă faceţi comod? Cinăm mai tîrziu. Iat-o pe Anna Nygren, care are grijă de mine.   Mikael dădu mîna cu o femeie scundă de vreo şaizeci de ani, care-i luă paltonul, […]