Casa somnului

Jonathan COE, Casa somnului Traducere, postfata si note de Radu Paraschivescu, Editura Polirom, Iasi, 2001, 369p., f.p. Casa somnului, romanul lui Jonathan Coe, surprinde printr-o continua miscare interioara. Dinamismul textului implica atit epicul, cit si tehnica narativa, inducind si o permanenta, halucinanta implicare a cititorului. Epicul dens, riguros construit, se desfasoara pe doua planuri, urmarind evolutia a patru personaje: Sarah, Gregory, Robert si Terry. Primul plan descrie anii de studentie si legaturile ce se stabilesc între personaje; al doilea – restabilirea legaturilor dupa 12 ani. Locul care face posibila întilnirea lor este cladirea Ashdown, la început internat, apoi clinica unde se trateaza boli legate de somn. Coe creeaza prin personajele sale o tipologie variata: Gregory este medicul obsedat de salvarea omenirii prin reducerea sau chiar desfiintarea somnului si care face o serie de experimente, unele macabre, carora le cade el însusi victima; Terry reprezinta intelectualul terorizat de kitsch-ul pseudoculturii în care încearca sa se manifeste (e critic de film); Sarah – femeia care îsi cauta restabilirea echilibrului existential pierdut în urma unei prime experiente amoroase dezastruoase; în fine, Robert, îndragostitul frustrat, vrea sa-si împlineasca prin orice mijloace iubirea pentru Sarah. Pentru fiecare dintre aceste personaje somnul este elementul modelator-generator. Gregory […]