Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Ce s-a spus pe scena Teatrului Odeon (VIDEO)
Premiile Observator cultural 2011: fragmente din intervenţiile laureaţilor şi ale membrilor juriului
- 01-04-2011
- Nr. 569
-
UN Cristian
- Actualitate
- 2 Comentarii
Premiul pentru Debut Carmen Muşat: „Eu, Autorul este o carte cu totul şi cu totul specială pentru că Raluca Dună construieşte o teorie literară la intersecţia dintre artele vizuale şi literatură. Nu şi-a ales o temă comodă, dar cu inteligenţa ei tăioasă, cu erudiţie, cu spirit critic a ştiut să decupeze dintr-o foarte bogată bibliografie a temei acele elemente care i-au servit demonstraţiei“. Raluca Dună: „Cred că un premiu contează atunci cînd contează oamenii care ţi-l dau, aşa că vreau să mulţumesc membrilor juriului şi revistei Observator cultural, o revistă în care cred, care reprezintă un principiu liberal în cultura română, şi cred că face unele lucruri exemplare prin faptul că sprijină diversitatea, prin faptul că sprijină valoarea. Şi de aceea este un premiu cu greutate pentru mine. Această carte a fost la origine o teză de doctorat. Şi a fost o teză muncită. Mi-am propus să scriu o teză de nivel european, nu ştiu dacă am reuşit, dar m-am străduit. Am vrut să fie o carte cu idei. Aş vrea să mulţumesc celor doi oameni cărora această carte le este dedicată: memoriei lui Matei Călinescu şi lui Mircea Ivănescu, doi oameni care au însemnat foarte mult pentru mine şi […]
Am urmarit toate secventele video de la Premiile revistei voastre. Mult mi-a placut Brumaru, a fost un moment emotionant, Marius Manole citind o poezie de Emil Brumaru, doamna Carmen Musat prezentandu-l foarte frumos pe poet si Emil Brumaru – emotionat, spunand ca nu poate scrie poezii de dragoste daca nu e fericit, ca nu poate scrie daca nu e fericit.
Mi-ati facut o mare bucurie aducand pe site imagini filmate la acordarea premiilor.
Va felicit pentru toate alegerile, marturisesc ca am fost cel mai bucuros pentru premiul acordat lui Emil Brumaru.
Ce exceptionala lectie de viata in „Amor intellectualis”,ce usturatoare palma celor care au crezut ca doar cuvintele despre Heidegger si aplicarea „modelului paideic in cultura romana” (apud Noica si „Jurnalul de la Paltinis”) ne protejeaza de Ceausescu si ne transforma in „disidenti”!
Inainte de Herta Muller,inainte de dezbaterile din toamna trecuta, inainte de Gabriel Liiceanu si a sa afirmatie: „nu ne-am manjit cuvintele”, in vara trecuta, Ion Vianu tiparea „Amor intellectualis” si atragea atentia asupra faptului ca „amor intellectualis (magistri)” a fost o pavaza prea firava si insuficienta impotriva comunismului. Tatal sau (T. in carte) era un umanist, dar preocuparea sa academica pentru lecturile esentiale n-a scos Romania de sub comunism.Nici Tudor Vianu, nici Noica, nici Liiceanu nu ne-au salvat de comunism, poate daca aveam mai multi asemenea lui Vasile Paraschiv… Dar noi citeam si traduceam Heidegger in timp ce Vasile Paraschiv era batut de Securitate la barajul Paltinu.
Ion Vianu a inteles, in 1977, ca nu e de ajuns modelul tatalui, a inteles ca trebuie protestat politic, trebuie denuntate tratamentele psihiatrice antiumane practicate in comunism.
Felicitari, Ion Vianu! felicitari tuturor laureatilor!Bravo, Observator cultural pentru aceste premii, care pun in lumina tot ce are mai valoros cultura romana actuala!