Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Cercetarea, între concurenţă şi creativitate
- 19-12-2014
- Nr. 753
-
Doru POP
- Actualitate
- 25 Comentarii
Instituţia care ar trebui să se ocupe, în România, de finanţarea cercetării în învăţămîntul superior (UEFISCDI) a anunţat, pentru 2014, după mai bine de doi ani de secetă investiţională, cîteva programe noi, destul de subnutrite ele însele. Din cauza lipsei de viziune a guvernului actual, în sistemul academic autohton nu au mai fost finanţate proiectele naţionale, universitarii de la noi fiind „lăsaţi să se descurce“. De exemplu, în ceea ce priveste proiectele de cercetare multidisciplinară, pentru echipe complexe, ultima competiţie a fost organizată în 2011, în vreme ce pentru proiectele exploratorii, pentru planuri ştiinţifice de amploare medie s-au primit finanţări, ultima oară, în 2012. Nu vreau să revin la dispreţul guvernanţilor pentru învăţămînt, în general, şi pentru performanţa academică în mod particular. Nici nu mai e cazul să reiau eternele discuţii despre fantomaticul 6% din PIB. Au fost discutate şi răsdiscutate problemele vestigiale ale subfinanţării universităţilor de la noi şi catastrofa ce rezultă din punctul de vedere al performanţei. Cred că modul în care s-au derulat două dintre cele trei proiecte lansate recent, premierea rezultatelor cercetării academice şi, respectiv, premierea atestatului de abilitare, este simptomatic pentru viziunea (i)responsabililor din sistem. Felul în care s-au desfăşurat finanţările denotă o logică […]
Eu am taxat afirmatii patent false, precum ca se publica gratuit. O fi adevarat in matematica, nu este in alte (multe) domenii, precum am si trimis dovezi. Nu sunt in medicina – iata o concluzie falsa -, precum nu sunt nici dintre cei care fac „rrromanika plina de” – iata alta concluzie falsa.
In rest, despre (ne)respectul pentru interlocutor, aveam eu o banuiala atat in privinta Dvs., cat si a lui @lucid et al. Dar o declaratie in clar e foarte utila, felicitari si multumiri pentru ea. De asemenea, pentru argumentul ad hominem si ad verecundiam.
Cele bune pentru 2015, sanatate si succes va doresc la randu-mi.
La multzi ani, dragule!
Vaz ca & matale, ”bagi” neshte ”shoparle”, sa le spunem,
chiar ”punctuale”, legandu-te de *una* propozitziune…
Uite, ma scuzi: io itzi chiar ”dau” (ca, imi kiar ”da mana”) chiar ce-mi ceri: cum k-am *scris*, dragule, bre, chiar vo zece lucrari de matematica (in , desigur, domeniul *meu*) chiar fara de *ipoteza*.
Chiar, chiar ca d-ale lui Euclid (ma rog, ca *unele* din cele publicate-n ”Elemente”). Pe scurt, pan teoria grupurilor *finite*, sunt al mai tare da pan parcare , nascut, vreodat, pan Romania….
Asta-i un *fapt*, pe care nu mi-l chiar potz’ lua matale, ‘anonimule”. Shi, mda, medicina-i *mare*. Shi, la fel, Matematica-i *mare*.
Daca te-ntrebi, cumva, ca-n Biblie, ”cu ce fel de autoritate” ne scrii tu, bre?
Uite ca io tz-o scriu. Pentru ca nu-mi e rushine s-o scriu.
Ce ma ”izbeshte”, insa, e chiar faptu’ ca anonimii svcriu cu mai muult ”aplomb” decat mine – mda, m-am recomandat de mai multe ori p-acilea.
Nu e nimic rau pan asta, cata vreme *scriu ce trebuie*. Pe muuultzi io-i *respect*!
P-alde matale, ”anonim”, ba!
Cele bune, insa, pentru 2015, sanatate & succes,
Nea Marin
„Shi, precum ”lucid”, io *nu cred* cum ca asta ar fi problema anonimilor da pa mai presus… Ma cam scuzatz’.”
Pai, ia sa facem noi o experienta: sa spuna cei doi intervenienti care este, de fapt, problema anonimilor, dupa cum cred ei, si cine / ce or fi anonimii. Dupa care eu imi pot si declina identitatea, localitatea, situatziunea publicistica, asa incat sa putem compara rationamentele celor doi si realitatea.
\”Creditele\” pentru studenti sunt doar inca o incercare de salvare a mafiei sorbonicilor – particolere si de stat (judetene). Influenta acestei mafii este uriasa. Uitati-va numai la politicienii legati de universitatea cretina
cantemireasca a lui madam standford: alina gorghiu &nutzi
udrea – absolvente, corlatean, dan mihalache, cristi
diaconescu kkdre didactice, musiu standford e
vicepresedinte al senatului si inca in proces de plagiat pentru o \”carte\” scrisa in famiglie. Si mai sunt unii care nu imi vin in minte acum.
Transformarea in bisnitza a sistemului universitar nu mai poate fi intoarsa din drum decat de o taiere in carne vie facuta de un (alt) Funeriu care sa aiba mana libera de la parlament, ceea ce, din pacate, e iluzoriu.
Ideea nu e noua, s-a si pus in practica (well, hmm, some Romanian qualification needed here):
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=invatamint&s_id=74008
Oricum, e o idee, poate fi discutata. Dar, in conditiile prezente, reale (nu stim nici cum se citesc instructiuni pt. autori – v. \”discutia\” de mai sus – , ministrul e declarat un \”teletubbie\” la sfarsitul articolului semnalat), cum s-ar face asta?
Btw, sunt prieten cu Dan Ungureanu de 21 ani, nu e chestie personala – zic preventiv, ca se pare ca totul revine la asta, in \”discutii\”.
poa’ ca eshti chiar ca mine (matematician): niciunde, dar, *niciunde* (cu exceptziunea publicatziilor da doi bani, ”pa sarma” sau ale altor catorva) nu tzi se cere banul pentru a publica.
De ce? Simplu: pentru ca 1) noj publicam fara sa ni se dea bani; 2) revistele *alea* sa falesc* cu cele rezultate;
3) shtiintza tre’ sa fie tzinuta *deoparte* de chestii mercantile. Shi, mere, chestia *asta*, de chiar *sute da ani*…
Dar, venira neshte mai ”dastupatz’ ” (vaz, *acuma*, de pe la ”Nature”, ”Science” au nu-sh ce) care, ”bazatz’ ”
pa chiar ”shtaifu’ ” acelor publicatziuni (in fond, neshte
*magazine*), chiar vaz ca cer banu’…
Sa va hie da bine &-acolea sa le publicatz’ !
Zau ca nu glumesc decat pe jumatate: daca articolul chiar aduce ceva nou, surprinzator, mai adanc decat o *observatziune/statistica*, cred c-ar trebui d-a fi publicat pa *gratis*.
Shi, precum ”lucid”, io *nu cred* cum ca asta ar fi problema anonimilor da pa mai presus… Ma cam scuzatz’.
Cele bune,
Nea Marin
Ati citit asta?
Face pereche cu articolul de fata
http://revistacultura.ro/nou/2014/12/creditele-pentru-studenti-de-ce-sunt-o-idee-proasta/
@lucid Mai incet cu pianul pe scari: cand nu esti capabil nici macar sa traduci corect din engleza indicatiile date de reviste autorilor (cum e cazul dv cu alb negri-color- versiune electronica sau „hartie”) cred ca nu puteti spera sa va ia cineva in serios. E ca si cum femeia de serviciu ar soma directorul departamentului sa-i arate ultimele corecturi ale unei propuneri de program stiintific, pentru a-si da si ea cu parerea. Nu fiti ridicol: problema nu e de a publica in Nature sau Science, sunt o groaza de alte reviste foarte bune in fiecare disciplina, ci de a face afirmatii complet false si a-i lua pe ceilalti de fraieri. Nu deturnati sensul discutiei, ca nu merge: scrieti prostii si pe urma va infuriati prosteste cand vi se arata unde ati gresit. Nu sunteti persoana potrivita pentru a-i judeca pe altii, asta nu puteti accepta si pace. Dar nu-i grav, putin amuzament inainte de Craciun nu strica.
Propuneti, desi nu s-a plans nimeni de ce spuneti. Insa poate va gasiti o activitate utila si dvs., si tuturor: dupa cum vedeti (v-am citat), faceti afirmatii aiuritor de false si va mai si credeti.
Cine are acceptat un articol la publicare in Nature sau Science si nu-l poate publica pentru ca nu poate plati figurile color sa faca public acceptul acestor reviste si – cu ajutorul redactiei OC care cred ca va fi de acord – sa lansam o subscriptie publica pentru acoperirea costurilor „colorate”. Ca sa nu mai vorbim discutii, caci e plina rrrrominika de frustrati.
PNAS (http://www.pnas.org/site/authors/fees.xhtml), revista dintre cele mai roshii:
„Regular research articles: $1,700 per article, with no additional fees for color figures or SI.
PNAS Plus articles: $2,300 per article, with no additional fees for color figures or SI.
Open access: Authors of research articles may pay a surcharge of $1,350 to make their paper freely available through PNAS open access option. If your institution has a Site License, the open access surcharge is $1,000. All articles are free online after 6 months.”
In aceste conditii, @lucid isi permite sa afirme aiureli (cu majuscule) si sa insulte alti opinenti, citez:
„@ica
lucid – Sambata, 20 Decembrie 2014, 22:31
E clar ca nu ai facut vreodata cercetare adevarata:
[…]
NICI O REVISTA DE PE :LISTELE UEFISCDI NU CERE BANI LA PUBLICARE”
Cercetarea romaneasca, incotro?
Dvs. puteti indica un exemplu de articol publicat doar online, nu si-n print? Ca sa nu personalizam discutia. Eu, unul, am pubicat si-n Nature, si-n alta revista NPG, nu m-am priceput sa fac doar online. Dumneavoastra?
Carvaszica aveti articole acceptate de Nature si Science si nu le puteti publica pentru ca nu aveti bani de poze color. Va dau solutia: publicati scanat acceptul revistelor si apelati la o subscriptie publica aici pe OC – sunt sigur ca redactia va fi de acord. Astept.
@reality check si @lucid
Asta este fraza exacta care apare pe site-ul „Nature Cell Biology” privind costurile pentru autori. Alb-negru sau color……
http://www.nature.com/ncb/authors/submit/index.html
„Costs
There is a charge of $584 for the first colour figure and $292 for each additional colour figure. Please note that we are unable to offer to publish greyscale in print and colour online. Otherwise, there are no submission fees or page charges.”
@”lucid”: Dvs. vedeti vreo posibilitate sa publicati „numai in versiunea electronica” la Nature (si celelalte din NPG, ne-electonice), Science, Cell (si Cell Press, niciuna electronica), PNAS etc. etc.???
Daca insistati, nu puteti sa ne spuneti si noua cum s-ar face asta? Ca mie nu mi-a dat prin cap cum sa evit page charges.
Inteleg ca sunteti din alt domeniu, dar asta nu va scuteste de la putina informare. Daca stiti mai bine cum merge in alte domenii, d.ex. life sciences, de ce nu va desfasurati plenar si acolo? E nevoie oricand de cineva sa lumineze planeta.
@lucid Nu e nici o ‘gugumanie’ in afirmatia @Icai, doar ca formularea este putin ambigua: din programele de cercetare (PN-II, POSDRU si altele asemanatoare) participantii au si salarii, in cele mai multe cazuri la fel de mari ca salariile din universitati sau institute. Aceasta finantare din granturi se acorda, cel putin in teorie, pentru munca de cercetare, deci pentru rezultatele obtinute. Iar rezultatele se traduc in articole publicate. Deci nu vad unde este ‘gugumania’: se ajunge ca pentru un articol autorul sa fie finantat de 3 ori: din salariul care automat include munca de cercetare, din aceste granturi si in plus prin aceste premii acordate de UEFISCDI.
Pe de alta parte, un tanar cercetator roman a spart gheata in ECR-Starting Grant 2014, in istorie cred, si a obtinut un frumos loc pe lista castigatorilor. Deci se poate, cel putin in domenii care nu necesita investitii foarte mari. In aceeasi competitie Elvetia a obtinut un singur grant si acela castigat de o cercetatoare de la CERN.
Ilustratiile color se platesc NUMAI IN EDITIA PRINT, si, si aici daca nu accepti ilustratiile in alb si negru care sunt gratuite. In versiunea electronica ilustratiile color sunt gratuite ca si articolul. Totul e sa treci de evaluatori, ceea ce e taaaaare greu pentru peste 80% din cei care populeaza jalnicile sorbonici si institute zise de cercetare din rrrrominika.
„Authors will be charged $1,000 for the first color figure and $275 for each additional color figure.”(http://www.cell.com/cell/authors)
Poate va intereseaza si Nature (£750 prima + £250 urmatoarele) sau PNAS… in eventualitatea in care aspirati. Pana atunci, va cam exprimati cu majuscule.
E clar ca nu ai facut vreodata cercetare adevarata:
„Foarte multe din articolele acceptate pentru premiere au mai fost finantate si din alte programe de cercetare, cum ar fi PN-II sau POSDRU” – o asemenea gugumanie rar poate fi auzita. Granturile nu finanteaza articole ci REZULTATE. Rezultatele trebuie apoi publicate in articole cu factor de
impact cat mai mare – TOATE revistele din lista galbena
sunt peste 1 iar cele din lista rosie pleaca de la 3 spre 20
(aproximativ, depinde de disciplina). NICI O REVISTA DE PE :LISTELE UEFISCDI NU CERE BANI LA PUBLICARE, doar impune criterii de calitate pe care doar adevaratii cercetatori le pot indeplini.
Chestia cu evaluarea dupa ochi frumosi din 2011 incoace e aceeasi jelanie a nulitatilor care nu au produs vreodata cercetare adevarata, conform criteriilor de calitate occidentale. Se cunoaste scoala gunoaielor abramburicii.
acest articol. Sunt unu\\\’ (mai batraior, da\\\’, inca, ne-scuturat) cari ma \\\’\\\’bat\\\’\\\’ cu idei de din ashtea.
Sigur, gafai cand urc scaraile (ca, mi-s fumator sadea!), dar, ma cam scuzatz\\\’: am urcat mai muuulte Himalai decat ai mai tineri care-au urcat-o pentru prima data.
Matematica-i o *ARTA* (e parerea *mea*, de ne-clintit).
Ca sa \\\’\\\’reziste\\\’\\\’, rezultatul de Matematica tre\\\’ sa vie cu: 1) generalitate; 2) elegantza; 3) element da surpriza.
Lipsashte, *unu* dintre elementele *astea*? Simplu: nu intra decat pan cartzile scrise de catra autorii *acelui rezultat*…
Auzii &io, p-acilea, ca sa dau premii ca &pan Romania (p-acilea, numa\\\’ pan \\\’\\\’roshu\\\’\\\’).
Mie mi se pare, zau, o chestiune *penibila*, pusa la cale de catra neshte \\\’\\\’administratori d-ai Shtiintzei\\\’\\\’, facutz\\\’ pa cam *puncte* (adicatilea: neshte *chiar habarnishti*!)
Cu *habarnishtii ashtia* ma chiar bat *io*. Ca, imi sunt *dushmani*. Aceshti *habarnishti*…
Shi, va-ntreb pa *voi*, ashtia da mai *presus*:pan\\\’ pa la urma, cu \\\’\\\’premiile\\\’\\\’ lu\\\’ peshte, pana la *urma urmei urmei*, bre: da\\\’ *chiar*: cu *care anume, una* va chiar \\\’\\\’laudatz\\\’ \\\’\\\’?
Ca, vaz ca, mai nou, sa dau unora premii doar pen ca *respira*…
Cele, bune, tuturor,
Nea Marin
P.S. : nici un fel da premiu, bre, de *aiurea*, nu-mi da *mie*, zau, premiul *al mare*: de-a fi samtzat, zau, ca sunt *primu\\\’* (din nou) care-am urcat, din *nou* p-un \\\’\\\’varf\\\’\\\’ pa care nu putu sa-l chiar urce *chiar nime\\\’* de mai bine de una suta da ani…
Cu tot respectul, as dori sa semnalez cateva aspecte in legatura cu Prmiereea rezultatelor cercetarii-articole 2014.
1. Articolele se premiaza in ordinea depunerii cererilor de finantare si a fondurilor disponibile, indiferent daca articolele au fost publicate in anul 2013 sau anul 2014. Acest criteriu este discriminatoriu deoarece cei care au pierdut premierea anul trecut au toate sansele sa piarda si anul acesta (ma refer la articolele publicate in 2013).
2. Foarte multe din articolele acceptate pentru premiere au mai fost finantate si din alte programe de cercetare, cum ar fi PN-II sau POSDRU. Si dumneavoastre stiti la fel de bine ca si mine ca din aceste granturi de cercetare se primesc salarii destul de consistente, se pot plati publicarea de articole, iar acum mai premiem inca odata aceste articole. Este destul de frustrant sa vedem cum anumite persoane iau totul, iar altele pierd mai tot timpul. Parca suntem la o cursa cu obstacole. Pe langa faptul ca evaluarea cererilor pentru granturi se dupa ochi frumosi (aici nu vorbesc din pozitia „struguri sunt acri”) asa cum stiu din propria mea experienta dar si din „scaparile” unor evaluatori, acum detinatorii acestor granturi vor sa incaseze si bani din premierea articolelor. Eu vreau sa inteleg ca aceste articole sunt necesare pentru a se justifica activitatea prevazuta in grantul de cercetare si nu pentru o premiere suplimentara a acestora. Ar fi interesat da vazut cat a cheltuit fiecare cercetator pentru a produce un factor de impact sau un scor relativ de influenta egal cu 1. In acest caz am avea surprize destul de mari.
Ce tristete nesfarsita… sa vezi reformistii si specialistii din taifun ferm impotmoliti in trecut, ferm convinsi ca sunt luminile patriei. Ce spun unii adevarati? Iata:
– http://kingsreview.co.uk/magazine/blog/2014/02/24/how-academia-and-publishing-are-destroying-scientific-innovation-a-conversation-with-sydney-brenner/
– un nobelist recent, Randy Scheckman, si-a dedicat chiar discursul de acceptare impotriva acestor practici auto-distructive, isi dedica viata facand altfel
– chiar revistele super-rosii se dezic de scientometria tembela, iata un interviu „la obiect” (si chinezii mai premiaza articole): http://chinese.eurekalert.org/en/jielin_dong-science-interview-english.pdf
In concluzie: cata tristete!
pe langa observatii corecte apar in articol si argumente gresite care conduc la confuzii. Ma intreb ce intelege cineva din afara cercetarii si universitatii …
Premierea rezultatelor cercetarii reprezinta tocmai introducerea competitiei si a scarii de valori occidentale in evaluarea cercetatorilor din Romania. Premiile se dau daca ai publicat in revistele din doua liste facute dupa marimea
factorului de impact al fiecarei reviste (adica vizibilitatea
articolelor din revista – citarile in alte articole de nivel
similar) – lista galbena – 2000 lei si lista rosie – 4000 lei.
Premierea se face anual si deci e normal ca inscrierea pe
lista sa fie limitata in timp undeva la sfarsitul anului (acum
s-au premiat articole publicate in 2014 si cele nepremiate
din 2013). E normal si primul venit – primul servit caci nu se
poate ajunge cu propunerile in 2015 pentru care va fi o alta
premiere peste un an.
UEFISCDI e singurul organism care mai incearca sa finanteze in regim competitiv cercetarea de la noi dar
guvernul nu da decat foarte putini bani. La ora actuala
nimeni nu stie cat vor fi finantate poriectele castigate in 2011
si 2012 si nici daca se vor mai lansa noi competitii in 2015.
Nu se stie nici macar cine va conduce ancs-ul – poate
Prisacariu.
Pacat ca niste observatii juste sunt cuplate cu o critica total
nefondata a singurului program din 2014 care – la o
valoare ridicola – incearca sa-i recompenseze pe cei
performanti.
PS Redactia O C: daca aveatzi nevoie de un articol despre cercetarea romaneasca trebuia sa apelati la Liviu Ornea care e – vorba ceea – chiar in miezul taifunului care scufunda incet-incet ce a mai ramas din cercetare la noi.
RAE din articol este, de multisor, REF. Se evalueaza… unitati de evaluare, adica departamente sau grupuri de departamente, nu oameni, care nici vorba sa fie platiti in acord global. Si, oricum, nu pe baza de \”ISI\”, oricare ar fi intelesul ei (in Romania, fiecare stie ceva mai altfel decat toti ceilalti). Hirsch sau orice masuratoare este, la urma urmei, un argument de autoritate. Ei prefera peer review, oamenii mai si citesc, nu doar citeaza sau bazeaza pe asta – are limite, e manipulabil, devine cerc vicios.