Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Cine-şi bate joc de Teatrul Evreiesc de Stat?
- 07-05-2014
- Nr. 721
-
Iulia POPOVICI
- Actualitate
- 9 Comentarii
Acoperişul Teatrului Evreiesc de Stat (TES) din Bucureşti a fost luat de vînt în ianuarie 2014. Un „primar şi un ministru“ (a relatat presa; între timp, ministrul în cauză a părăsit Guvernul) au promis că situaţia se va remedia. Patru luni mai tîrziu, instituţia îşi joacă spectacolele la Teatrul Național București (TNB), la Nottara, la Comedie, la Teatrul de Artă (un spaţiu independent) şi la Palatul Copiilor, iar ultima ploaie, de început de mai, a inundat din nou scena. Asta în cazul în care cineva îşi dorea neapărat s-o vadă pe Maia Morgenstern adunînd apă cu lopata de zăpadă… Pe Google, o căutare după „Teatrul Evreiesc“ sugerează automat „Teatrul Evreiesc acoperiş“, iar subiectul a fost extrem de acoperit de presă. Şi nimic. Imobilul (monument istoric; chiar şi sistemul de traducere la cască din sala de spectacole e unul special) în care îşi află acum sediul Teatrul Evreiesc a fost construit de omul de cultură Iuliu Barasch, funcţionînd drept casă de cultură, sub numele de Sala Baraşeum. În 1941, după intrarea în vigoare a legilor rasiale, aici a fost înfiinţat Teatrul Baraşeum, singurul loc în care actorii (Beate Fredanov, Leny Caler, Alexandru Finţi etc.), regizorii (Moni Ghelerter, Sandu Eliad etc.), […]
După mine acest ARTICOL NU TREBUIA SĂ APARĂ. Toate COMENTARIILE nu sunt la SUBIECT !
”Rufele murdare se spală în FAMILIE !” și astea-s PROBLEME care trebuiesc rezolvate în cadrul etniei.
ȘUBREZENIA CLĂDIRII a început încă de pe vremea lui Harry Eliad care, a căzut de pe scenă și a șchiopătat până în ultimele zile.
PROBLEMA nu este DACĂ Teatrul trebuie să mai continue sau nu. Atâta timp cât are un COLECTIV BUN de actori, un REPERTORIU atractiv, să CONTINUE !
Întotdeauna am spus :”Un singur lucru nu se poate realiza, să se întoarcă mortul de la groapă. Încolo TOTUL depinde de NOI !”.
Totul DEPINDE de FCER și FORURILE care numai ei știu că pot veni în ajutor.
Despre Teatru s-au făcut filme (Radu Gabrea) ,s-a scris mult, și este un loc plăcut să fie vizitat.
Este cam ciudat ca la teatrul evreiesc de stat se joaca piese in idis, dar nu numai, de actori care invata in mod special idis, pentru un public care nu intelege idis si sculta piesa prin casti cu traducere in romaneste. Era mai simplu daca piesele erau jucat in idis. Nu zic ca idisul este o limba moarta mai curand exista o renaissance ai limbii. L-am auzit odata pe marele scriitor in idis Isaac Bashevish Singer care a primit premiul Nobel pentru literatura. Era la o celebra universitate in SUA si era un public foarte select de profesori si de studenti. Una din studente la intrebat pe Singer : de ce scrieti in limba idis care este o limba quasi-moarta. Singer i-a raspuns: cand eram la Varsovia acum vreo 40 de ani se spunea acelas lucru si totusi nu e moarta. Exista o literatura enorma in limba idis si citez numai pe Salom Aleichem a carui opera in limba idis a fost publicata in 28 (?) de volume in URSS si noi le aveam in Romania. De unde credeti ca vine piesa muzicala Fiddler on the roof. Lui Mike: sunt evreu, stiu idis de acasa din vorbite si auzite. Sunt si filosemit desi sunt si evrei antisemiti!
”Charlie”: pai, nu e, oare, chiar pacat ca sa sa ”duca” un Teatru? Eu zic cum ca-i chiar pacat… Ca-s oameni, pe-acolea, care-shi pun sufletul pe-acolea.
Deciziile-s d-ale Primariei, desigur, depinzand de cati (poate ca va place oleaca mai mult decat ”catzi”, ma rog, e problema vost’) chiar bani au.
Dar, totusi, un *acoperish?* Cat o costa, oare?
Nea Marin
daca ati cunoscut repertoriul,daca eventual stiti idis,poate sinteti evreu,poate sinteti filosemit…dar in bucuresti sint atit de multe teatre ca disparitia unuia sa nu se resimta?
Ar fi interesant daca ati scrie macar cateva pagini daca nu o carte de amintiri despre aceste teatre si actori! Ar fi pacat sa se piarda! Precis gasiti editura sa o publice, nu costa mult!
Am fost la teatrul Baraseum probabil cand inca nu erai in perspectiva. Ma scuz daca nu este asa. Am vazut acolo piesa Nopti fara luna despre rezistenta norvegiana. L’am vazut pe al. Finti si pe Beate Fredanov in diverse piese. Potopul lui Berger, oare ai auzit de el? Ca atare consider asertiunile lui Lee ca originand nu stiu din ce organ. L-am intalnit si am stat de vorba cu Neculaie Calugarita.! Am locuit langa Rond pe langa strada Iuliu Barasch. Realitatea este ca si teatrul lui Ida Kaminska si a lui Buloff au disparut. In schimb in Israel teatrul evreiesc are public. In SUA sunt multe programe la universitati in limba idis. Eu insami am jucat intr’o piesa DIE PAPIROSEN. Daca esti evreu sau sti idis probabil ca cunosti aceasta piesa. De acea te sfatuesc D-le, D-na sau D-ra Lee sa vorbesti despre lucruri care sti si sa nu sari peste cal. Mai ai o sansa sa-ti revii. Cu multa compatimire Charlie.
Charlie, mergi la spectacolele Teatrului Evreiesc de Stat si vorbim dupa. Ai sa descoperi ca piesele in idis sunt subtitrate si mirare mare! Teatrul Evreiesc de Stat are si o multitudine de piese in romana. Eu nu inteleg de ce vorbiti fratilor cand voi nu ati calcat niciodata in acest teatru, nu stiti nimic despre stagiunile, actorii, cladirea acestui teatru. Sunteti mancati de prejudecati si cam atat. Aveti ochi doar pentru a privi, nu si pentru a va uita.
In orasul in care aproape numai exista evrei in plina tinerete si cei care mai sunt nu prea vorbesc sau inteleg idis care este rolul unui teatru evreiesc? Monument istoric? Poate cineva sa ma lamureasca? Sunt si raman nedumirit. Oare este intr’un anumit sens un muzeu care cpmemoreaza ceace a fost odata si numai este. Poate de aia area loc galceava si nepasarea pentru a se renova teatrul.
Am mai citit in presa apeluri asemanatoare privind situatia TES dar -cu toata aprecierea cuvenita pentru Observator in sensul semnalarii situatiei- nu cred ca este de ajuns; probabil ca este nevoie de o actiune mai ampla.