Cît de contemporană este arta contemporană? (II)

  • Recomandă articolul
În luna iunie a anului 2011, yachtul Luna, de peste 100 de metri lungime, dotat cu două elicoptere și un submarin, cobora ancora la Veneția, avîndu-l la bord pe proprietar, miliardarul rus Roman Abramovich. Sosit aici pentru a vizita Bienala de Artă, acesta o avea alături pe partenera sa, Dasha Zukova, fondatoarea Muzeului de Artă Contemporană Garage din Moscova, ambii cunoscuți pentru achizițiile de artă ce însumează cifre colosale. Artă și business Dincolo de protestele venețienilor stîrnite de prezența luxoasei ambarcațiuni în lagună, asocierea acestei imagini a puterii financiare cu cea a celui mai important focar de expunere a artei contemporane este semnificativă pentru poziția pe care o are în lumea de azi arta contemporană. Unul din primele răspunsuri la întrebarea din titlu poate fi acela că arta contemporană are un loc privilegiat în societatea de azi prin mecanismele care conduc la achiziție, situînd-o într-o zonă exclusivă a lumii businessului. Valorile tranzac­ționate pe unitate de „produs“ (numim de acum și în acest fel opera de artă) sînt dintre cele mai mari de pe piață dacă luăm în considerare, ca factor ipotetic în evaluare, doar de dragul posibilei sale expresivități, raportul dintre preț și greutate, rezultînd una dintre cele mai mari […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
object(WP_Term)#12879 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }