Călin STEGEREAN

Cancan la MNAR

Tabloidele care apar Şîn România au cele mai mari tiraje pe piața periodicelor și, evident, sînt cele mai vîndute. Această situație nu este legată de performanțe ale managementului afacerii. Uitatul pe gaura cheii, spionajul, bîrfa, alterarea adevărului fac parte din rețeta acestei afaceri de succes nu numai la noi, ci peste tot în lume. Epoca adevărului relativ pe care o trăim, al deja banalizatelor fake …

Citeşte articolul

Noul Romantism Negru

„Entități“ mai sensibile decît semenii lor, beneficiari privilegiați ai intuiției, pe care cercetările recente o numesc o formă superioară de inteligență, artiștii, prin arta lor, pot fi considerați nu numai o expresie a timpurilor cărora le sînt contemporani, ci și anticipatori, premergători ai unor direcții pe care societatea apoi le urmează. Nu spun eu acest lucru pentru prima dată, dar în contextul expoziției Noul Romantism Negru, …

Citeşte articolul

Cît de contemporană este arta contemporană? (IV)

Am amînat intenționat devoalarea sensului pe care titlul de deasupra, reluat a patra oară, îl are în raport cu conținutul prezentat. La prima vedere, el pare a se obliga să răspundă la întrebarea, cu un miez de paradox provocat, ce privește actualitatea artei contemporane. Un discurs de tip academic ar fi trebuit să înceapă cu această deslușire, dar articolul nu are acest caracter și nici …

Citeşte articolul

Cît de contemporană este arta contemporană? (III)

Modernitatea a adus în ecuația cu trei factori despre care am vorbit în primul episod – artistul, opera de artă, publicul – un al patrulea, ce aparent poate fi asimilat audienței, dar ale cărei caracteristici determină o poziție independentă, de mare influență, asupra celorlalți: muzeul. Primele muzee au apărut în preajma Revoluției franceze, fiind rezultatul nu atît al noilor orientări aflate sub deviza Liberté‑Egalité-Fraternité, cît al …

Citeşte articolul

Cît de contemporană este arta contemporană? (II)

În luna iunie a anului 2011, yachtul Luna, de peste 100 de metri lungime, dotat cu două elicoptere și un submarin, cobora ancora la Veneția, avîndu-l la bord pe proprietar, miliardarul rus Roman Abramovich. Sosit aici pentru a vizita Bienala de Artă, acesta o avea alături pe partenera sa, Dasha Zukova, fondatoarea Muzeului de Artă Contemporană Garage din Moscova, ambii cunoscuți pentru achizițiile de artă …

Citeşte articolul

Cît de contemporană este arta contemporană? (I)

Cînd scriu acest text, la Paris are loc La Foire International d’Art Contemporain, cunoscut de toată lumea sub acronimul FIAC. N-am fost încă la FIAC, dar pentru multe dintre cunoştinţele mele aceasta este o destinaţie anuală obligatorie, ca şi Frieze, de la Londra, sau Art Basel. O prietenă de la Paris, pe care am sunat-o insistent, dar fără rezultat zilele trecute, m-a lămurit, printr-un sms, asupra …

Citeşte articolul

La domnul Paul

În anul 2014, cu prilejul expoziţiei sale Grădini, de la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, l-am întrebat pe Horea Paştina cum am putea organiza acolo o expoziţie a grupului Prolog, care urma să sărbătorească în anul următor 30 de ani de la lansare. Speram să pot avea măcar cîteva coordonate ale unui proiect pentru care aveam toate motivele să cred că va fi mai laborios …

Citeşte articolul

Avangarda se întoarce

Despre expozițiile de artă se scrie de obicei din exterior, respectiv din postura de vizitator – condiția de critic-istoric de artă inclusă –, ca parte doar a finalului circuitului ce face din opera de artă un produs al societății spectacolului, descrisă, în anii 1960, de Guy Debord. Abordarea de acum vine din partea curatorului, legat intim de procesul intern de elaborare a expoziției, de la …

Citeşte articolul

Despre artă, cu şi fără Ceauşescu

Ion GRIGORESCU în dialog cu Călin STEGEREAN

Interviul de mai jos a fost realizat pentru a fi publicat în catalogul expoziţiei Ion Grigorescu – lucrări din colecția Mircea Pinte, care a avut loc la Muzeul de Artă Cluj-Napoca în 2011. Pentru că acel catalog nu a mai fost realizat, considerăm necesară publicarea unor consideraţii despre propria creaţie şi despre lumea artistică de dinainte şi de după anul 1989, provenind de la unul …

Citeşte articolul

Raport despre starea Uniunii

Nu, nu este vorba despre raportul pe care, de regulă, preşedinţii Statelor Unite îl prezintă la început de ianuarie în faţa Congresului. Facem referire la un substanţial dosar dedicat Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR), cu care se deschide, între paginile 5-39, numărul 48, din decembrie 2015, al revistei clujene Idea. Organizaţie cu caracter de utilitate publică, UAPR are o istorie de peste 60 de …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Tata Brâncuşi

Am văzut-o prima dată pe Alexandra Croitoru într-o expoziţie la Cluj-Napoca, în anul 2010. Se afla în compania domnului Adrian Năstase, îmbrăcată cu un tricou gri, a cărui subţire dungă „grena“ era perfect asortată cu cravata de aceeaşi culoare a fostului prim-ministru al României. Aşezat, acesta afişa acea mină prosperă, plină de încredere, şi purta unul dintre costumele de firmă care i-au atras o parte …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Art Encounters Timişoara/Arad – Highlights

Ovidiu Şandor. Colecţionar de artă, membru al comitetului de achiziţii al Muzeului Tate Modern din Londra, coproducător al filmului Aferim!. Este cunoscut pentru activităţile de dezvoltator imobiliar, cu proiectele de vîrf eco-tehnologic City Bussines Centre din Timişoara şi The Office din Cluj-Napoca. Ocupă locul 148 în topul Forbes. A iniţiat manifestările artistice care au debutat, pe 2-4 octombrie, la Timişoara şi Arad, sub …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Tango cu Tracey Emin

La Muzeul Leopold din Viena a putut fi văzută, pînă pe 14 septembrie a.c., expoziţia cu titlul Where I want to go, a artistei britanice Tracey Emin (n. 1963). Cariera acesteia a devenit explozivă în urma reprezentării Marii Britanii la Bienala de Artă de la Veneţia, din anul 2007, care i-a adus, în afara notorietăţii mondiale, şi multiple onoruri academice acordate în acelaşi an: a …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Vienala

Anunţul că la Viena se va deschide o Bienală de artă mi s-a părut cea mai promiţătoare ştire din prima jumătate a anului, mai ales că o expoziţie focalizată pe arta din România figura printre highlight-urile programului. De mulţi ani, capitala Austriei dă corp ambiţiei de a deveni unul dintre centrele de putere ale lumii în zona artelor vizuale. Un cartier al muzeelor situat în …

Citeşte articolul

Nelimitat

În anul 1975, Andy Warhol nota în jurnalul său: „Toate marile magazine vor deveni muzee şi toate muzeele vor deveni mari magazine“. „Am făcut din galeria de artă un supermarket pentru cei bogaţi“, declara Karl Lagerfeld în anul 2013, cînd la Grand Palais a avut loc una dintre prezentările colecţiilor Chanel, într-o ambianţă ce evoca anualul tîrg de artă FIAC care are loc aici. Deşi …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Mîncăm sub acelaşi cer?

Ce mîncăm?“(cu subsensurile posibile, la propriu şi la figurat: astăzi vom mînca?/cît mîncăm?/ce să nu mîncăm? etc.) pare să fie întrebarea anului, adusă în discuţie odată cu deschiderea Expoziţiei Universale de la Milano, cu tema Nutrire il pianeta, dar şi cu ocazia inaugurării Art Basel de săptămîna trecută. În faţa intrării principale a celui mare important tîrg de artă al lumii s-au putut repera uşor …

Citeşte articolul

La ce bun pictura?

Pînă de curînd, despre Republica Moldova ştiam doar ceea ce ştie toată lumea care se uită la televizor, plus Internetul. De la distanţă, celor dintre Prut şi Nistru le-am admirat de-a dreptul incredibila întoarcere la limba şi cultura română, probată şi de obstinaţia cu care tinerii vin la studii în România, de multe ori, în condiţii pe care cei de aici nu le-ar accepta uşor. …

Citeşte articolul

ARTE VIZUALE. Moartea la Veneţia sau despre estetica golului (II)

Arena. Arsenale

Moartea este un subiect pe care nu numai televiziunile din toată lumea contează în escaladarea rating-ului. Indiferent de convingeri şi filozofii personale, pe acest cuvînt sumbru se poate miza atunci cînd atenţia audienţei trebuie captată, el poate fi produsulmeilleur prix pentru crizele de inspiraţie şi pentru manipularea instinctelor care reacţionează la frisonul declanşat de iminenţa neantului. „Reţeta“ lui Okwui Enwezor pentru această ediţie a Bienalei …

Citeşte articolul

Moartea la Veneţia sau despre estetica golului

I. Giardini

Încă de la intrarea în Giardini – spaţiul în care, de 120 de ani, are loc cea mai importantă expoziţie de artă contemporană a lumii, Bienala de la Veneţia – ni se prezintă eliptic, dar convingător prin puterea imaginii, ceea ce ar putea fi considerat chiar manifestul actualei ediţii: 20 de steaguri/draperii negre de înălţimea coloanelor Pavilionului Central, între care sînt inserate, par să anunţe …

Citeşte articolul

Grădinile lui Horea Paştina

Apărut ca temă independentă în secolul al XVI-lea, în pictura italiană şi flamandă, cu rădăcini, însă, în fresca antică greco-romană, tabloul cu flori a devenit, începînd cu secolul al XIX-lea, una dintre temele predilecte ale artiştilor români. Populat iniţial cu diverse elemente simbolice, altele decît cele florale, ce ofereau savuroase extensii speculativ-filozofice precum insecte, păsări sau şopîrle, tabloul cu flori a ajuns în arta autohtonă …

Citeşte articolul