Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Cîteva remarci la un scurt comentariu despre Mihail Sebastian
- 16-09-2016
- Nr. 840
-
Mirel HORODI
- OPINII
- 8 Comentarii
Revista Lettre Internationale publică, în nr. 98 (vara 2016), traducerea în limba română a recenziei Jurnalului și romanului De două mii de ani ale lui Mihail Sebastian, apărută în New York Review of Books sub semnătura cunoscutului scriitor irlandez John Banville. Desigur că recenzia, de altfel excelentă, conține și unele inadvertențe inevitabile, întrucît scriitorul irlandez nu cunoaște toate amănuntele legate de evenimentele descrise în Jurnalul lui Sebastian. Unele din aceste scăpări au fost puse în evidență în note, altele au fost incluse într-un Scurt comentariu semnat de Nicolae Manolescu. În legătură cu acest Comentariu, adresat cititorilor români, am de făcut cîteva remarci. Domnul Manolescu consideră că titlul recenziei lui John Banville, Înconjurat de antisemiți, este „parțial potrivit și, în tot cazul, simplificator“. Este adevărat că nu toți cei din anturajul lui Sebastian erau antisemiți, dar în România acelor ani atmosfera era preponderent antisemită, așa că titlul este cît se poate de potrivit. Bătăile studenților evrei din universități erau o realitate tragică a epocii. Romanul De două mii de ani este o dovadă a atmosferei antisemite din țară. Autorul Comentariului insinuează că Sebastian a colaborat la Cuvântul, care devenise „oficiosul Gărzii de Fier“. Aceasta este o afirmație simplificatoare și tendențioasă. Cînd […]
Carevasazica Mihail Sebastian era evreu antisemit camuflat? Adevaratul flosemit era Horia Sima, Ion si Mihai Antonescu precum si alte javre fasciste. Time is the great healer! Am reusit sa ma lamuresc de vreo 2-3 ori in viata mea. In plus sunt exemplu viu ca Antonescu mi-a salvat viata poate din greseala.
………….. „ ………… Este adevărat că nu toți cei din anturajul lui Sebastian erau antisemiți, dar în România acelor ani atmosfera era preponderent antisemită, așa că titlul este cît se poate de potrivit. Bătăile studen¬ților evrei din universități erau o realitate tragică a epocii. Romanul De două mii de ani este o dovadă a atmosferei antisemite din țară.
……… „ ……………….
O documentație a relațiilor interetnice în epoca interbelică bine documentată e publicată de doamna Dr. Hildrun Glass, LMU München, ( Juden und Deutsche in Rumänien 1919-1939 / everi și germani în Romania interbelică- Oldenburg Verlag…. ). Nu lipsesc cunostiințe, documentații despre România interbelică. Dar năravul….?
……… „ …. Domnul Manolescu crede că situația evreilor nu era chiar așa de rea. Munca obligatorie o denumește, cu un eufemism, o muncă „în folosul comunității“, iar domnia sa consideră că Sebastian n-ar fi fost „propriu-zis un exclus“. Adevărul este că toți artiștii, toți profesorii, toți avocații evrei erau excluși (inclusiv Sebastian, care fusese exclus din baroul de avocați și din redacția Revistei Fundațiilor Regale), medicii evrei n aveau voie să consulte bolnavi români etc…. „…..
Sunt multe întrebări de pus.
„România literara” și N.M. includ în literatura din România (MARE?… RSR.. azi…?) numai limba română, numai literatura scrisă în limba română (Mihai Sebastian, M. Blecher, avantgarda interbelică, Gelu Naum, Norman Manea… au scris în limba româna, deci nu pot fi exclusi nici măcar după canonul „strîmb” a l lui N.M/R-L…..?). Așa e?
In care țară s-a scis „ținuturi joase” 1982 (Niederungen- H.M), Biografie 1980 (Biografie ein Muster, Johann Lippet), Vînt de la potrivit la tare, poezii 1982 ( Poezii- Richard Wagner, Johann Lippet etc.), Hotel California (Die Invasion der Uhren- Richard Wagner)?
Neue Literatur București pînă 1984 cu un număr impresionant de scriitori din RSR publicați 1964 – 1984 (Rolf Bossert, Richard Wagner, Bernd Kolf, Anemone Latzina, Franz Hodjak, Wolf von Aichelburg, Oskar Pastior, Johann Lippet etc) de care literatură face parte 1964-1984…. văzut de azi?
Evident că scriitorii (unii cu peste 25 de titluri azi), Herta Müller, Richard Wagner, Johann Lippet, Ernest Wichner, Franz Hodjak etc. cu opera lor în limba maternă, în limba germană, sunt considerași azi ca parte a literaturii germane ( DDR Litertur e istorie, Rumäniendeutsche Literatur e un episod… în biografia unora).
Unele noțiuni „literare” sunt de clarificat, măcar semantic sau ca uz general credibil pentru elevi și studenți.
… „ … Adoptarea fără spirit critic a concluziilor Martei Petreu, care-l categorisește pe Sebastian ca fiind un „extremist de dreapta moderat“, fără a men¬ționa că acest studiu este controversat, este de neconceput pentru un Comentariu obiectiv. Ar fi trebuit să li se atragă atenția cititorilor că există o serie de articole documentate care combat concluziile Martei Petreu. Aș cita, în acest sens, articolul „Cum a devenit huligan. Despre «extremistul» Mihail Sebastian“ de Daniel Cristea-Enache și seria de articole intitulate „Mihail Sebastian și politica de la Cuvântul“ de Laszlo Alexandru. Autorul Comentariului se face părtaș la defăimarea lui Mihail Sebastian, „clădită pe morișca citatelor unilaterale, răstălmăcite, pe deformarea contextelor și a ansamblului de idei din care provin“ care există în studiul Martei Petreu…. „ ….
In multe pubicații : Sub semnul avantgardei în România 1920-1938, se pot găsi documentatii utile… „ …e neindoielnic că protagoniștii avantgardei bucureștene erau politic de stînga…. au preluat utopiile (de stînga) de la cercurile avantgardiste din metropolele europene … (Im Zeichen der Stadt: Avantgarde in Rumänien, 1920-1938 von Roland Prügel/ Böhlau Verlag Köln- pagina 69: Es ist nicht von der Hand zu weisen, dass die Protagonisten der Bukarester Avantgarde politisch links standen. Ihre vagen Utopien hatten sie aus den avantgardistischen Künstlerkreisen übernommen, mit denen sie während ihres Aufenthaltes in den europäischen Metropolen in Kontakt gekommen waren… „..).
Dacă privim azi arta/ literatura de avantgardă interbelică, cu mulți participantți /autori de „stînga” la București (cum era la cei mai mulți pe tot continentul european în epoca interbelica…. Boris Vian, Man Ray, Otto Dix, … DADA ……Bauhaus Dessau… ) și bine prezentată în observatorul cultural al secolului 21 rămîn înterbări! …. … Cum se pot inversa, falsifica azi faptele, caracterul, opera acestor artiști/scriitori cetățeni romăni de „stînga” interbelică?!
Rămîne intrebarea pusă în anii 1980 de către Nikolaus Berwanger /Banater Zeitung Temeswar lui Florescu, unui ceaușist înflăcărat, trimis de la București la Timișoara să organizeze „omagii cultural artistice dedicate conducatorului iubit”……. ești de dreapta (legionară- naționalistă…), nu ești socialist ( Das Leben einer Akte- Wunderhorn Verlag 2009- Johann Lippet / viața unui dosar de securitate- cu datele .. Florescu…)!
Nicolae Manolescu și România literară 2016?!??
Curat murdar.
Prietenul Mirel Horodi pune un punct mare pe i/, necesar în acest timp al reevaluărilor. Regretabil că intelectuali cu poziții solide se pierd în lianele informațiilor contradictorii. A face din Sebastian un evreu antisemit este un bun prilej de bucurie pentru adevărații antisemiți. Dar dl. Manolescu va reveni probabil să-și lămurească sie însuși, ca și cititorilor fideli ce a vrut să spună. Sunt chiar șocat. Cât despre minimalizarea prigoanei antievreiești este o poveste veche, mă întreb doar – cui prodest?
După plecarea poştei îmi veni ideea că doamna Marta Petreu, beneficiind de feedback cititoresc , ar putea comite şi versiunea „Diavolul şi mucenicul său”…
Mă tot mir de „mişcarea” tot mai fixă a stelelor în crug…În cazul specific al (biografiei) lui Mihail Sebastian nu mai încape decît enkomionul ori hagiografia? Să deplîngem vremile în care, oficiind, Magister Ludi I. Ludo era liber să deceleze (intraetnic) aripi de arhanghel („arhanghelul Mihail circumcisul, angelul păzitor al onoarei patronului”)? Trebuie să fim convinşi cu tot dinadinsul că hyssopul de azi e atît e performant încît nu mai sînt nici pete, nici (pen)umbre? Ar fi, cîtuşi de puţin, onest să li se comunice eventualilor amatori de unde se poate procura formularul cererii pentru obţinerea autorizaţiei de cercetare a „aşa-ziselor”, o, atît de (inter)subiective* pete şi umbre. Şi, ah, mai e loc/trebuinţă să evaluăm şi opera literară a lui Sebastian?
*probabil că nu voi surprinde cu o noutate menţionînd că pe tărîm epistemologic e în uz practica „obiectivităţii intersubiective”
Nu-l judecati prea aspru pe Nicolae Manolescu. De multi ani e un superficial, citind si citand dupa ureche altora, secunzi si terții. Sa-i urăm să-i fie tot atât de bine ca evreilor români din acei ani?
Am citit cu placere articolul care a fost prezentat cu o precizie inginereasca la care stim ca ai fost un AS!
Subscriu bucuros la toate observațiile de nuanță (și de esență) prezentate aici de dl. Mirel Horodi, care dovedește o cunoaștere impecabilă a subiectului.