Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Cosmopolitism: scurt istoric și implicații actuale
- 07-12-2016
- Nr. 851
-
Mircea MARTIN
- MENTALITĂŢI
- 2 Comentarii
În cîmpul academic global, tot mai larg prin avansul tehnologic irepresibil, apar teme în legătură cu care te întrebi dacă au fost impuse de evenimente recente şi presante sau au fost lansate în dezbatere înainte ca aceste evenimente să se producă, parcă anume spre a ne pregăti să le întîmpinăm şi să le înţelegem. O astfel de temă este aceea a migraţiei. Despre migraţie se discută intens de peste un deceniu şi cu deosebire în spaţiul academic nord-american. Contextul mai larg este dat, fireşte, de globalizarea galopantă, în acest cadru termeni precum „translocal“, „transnaţional“, „deplasare“, „dislocare“, „nomadism“ etc. revenind cu o frecvenţă susţinută de forţa colonizatoare a modelor intelectuale. Alteritate, simpatie, diferență, curiozitate Îmi propun, în aceste condiţii, o revizitare a unui termen conex, însă mult mai vechi – cosmopolitismul. Prima problemă care cred că trebuie pusă atunci cînd vorbim despre cosmopolitism este aceea a alterităţii. E indispensabil să o facem, căci raportarea la Celălalt este condiţia oricărei atitudini cosmopolite, atitudine ce presupune deschidere, curiozitate, bunăvoinţă, respect, înţelegere. Aceasta ar fi prima serie de caracteristici, la un prim nivel, atunci cînd încercăm să definim cosmopolitismul. La un al doilea nivel, ar fi o altă dimensiune ce se adaugă, şi anume […]
Beat&Rock&Pop
au creat prin undele radio 1960-1980 un fel de ascultători de muzică „ tineri cosmopoliţi”, pe tot continentul zguduit de războiul rece, aşa mi s-a părut.Poate era o eroare şi nu a fost asa. A urmat era digitală 2000- 2016 cu generaţia Google – Smartfone, si iarăsi m-am gîndit „ tineri cosmopoliţi” conectaţi la un patrimoniu universal… muzică MP3…. youtube filme…. informaţii de toate pentru toţi… Facebook comunităţi.
… „… Există un cosmopolitism individual, personal, dar şi un cosmopolitism al unor grupuri, precum libertinii din secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, filozofii iluminişti şi artiştii în genere, sfîrşind cu expresia plenară, împinsă pînă la ultima ei frontieră, a artiştilor de avangardă. Pentru a defini aceste tipuri de cosmopolitism, bineînţeles că trebuie să ţinem seama de circumstanţe şi de determinante istorice….. „…..
Unora le place Jazzul. Sunt puţini jazzfani, e numai o mică parte a ascultătorilor şi iubitorilor de muzică, şi mai puţini în raport cu fotbal fanii (cei mai mulţi sunt oameni normali). La cine se referă „cosmopolitismul”? La relaţiile între artişti, muzicieni, pictori, sculptori, matematicieni, medici (fără frontiere…)? Secolul 20 cu excesele de violenţă are şi o latură mai „civilizată”. Dacă în primul război mondial V. Kandinski s-a întors de la Murnau /Blaue Reiter München înapoi în Rusia, Franz Mark şi August Macke (înainte de 1914 au fost bucurosi să vadă Parisul şi impresionismul la modă… au avut cunoscuti şi prieteni pictori francezi…) au murit măcelăriţi pe frontul de Vest, ca mulţi alţi tineri „patrioţi 1914”, … totuşi unii au rezistat. Dada. Dada. Această slăbiciune, cosmopoliţi în pictură dar neatenţi la lumea din jur e o întrebare rămasă 1914. De ce? Otto Dix şi Max Beckmann au dovedit cu picturile lor după 1918 că se poate demasca înşelătoria cu „patria” (Thomas Mann a fost pînă 1918 în mare parte monarhist şi convins 1914 că e o luptă între Kultur /germană şi Civilisation /franco-britanică… Kulturkampf .. a durat mult timp şi încă o nenorocire pînă cînd T.M s.a opus Reichului / Führerului . … din Exil în SUA). Klaus Mann (Der Wendepunkt. Ein Lebensbericht. 1952. Erweiterte Neuausgabe mit Textvariationen und Entwürfen im Anhang, herausgegeben und mit einem Nachwort von Fredric Kroll. Rowohlt, Reinbek 2006- zuerst 1942 im L. B. Fischer Verlag, New York, unter dem Titel The Turning Point: Thirty-Five Years in this Century in den USA veröffentlicht wurde. The Turning Point endet mit Klaus Manns Entscheidung zum Eintritt in die US Army. Der Titel bezieht sich auf Manns Ansicht, jeder Mensch habe an bestimmten Lebenspunkten die Möglichkeit, sich für das eine oder andere zu entscheiden und damit seinem Leben eine bestimmende Wendung zu geben. In seinem Leben war das die Wandlung vom ästhetisch-verspielten zum politisch engagierten Schriftsteller….. / …. Punctul de răscruce. KM ajunge la concluzia că fiecare om la momente cruciale în viaţa sa are posibilitatea de a alege, de a decide. Un scriitor tînăr s-a transformat în scriitor angajat, într-un tînăr COSMOPOLIT, antinazist activ…. intrarea în armata SUA…. ) şi Erica Mann s-au decis ca tineri în anii 1920-1933 pentru cosmopolitism şi impotriva nazismului.
Incercări şi erori, K.R. Popper
…. „ … Guy Scarpetta, autorul unui Elogiu al cosmopolitismului, este conştient de faptul că internaţionalismul proletar a fost „un vechi termen mînjit în congresele birocraţilor servili şi în limbajul împietrit al birourilor politice“, „un cuvînt într-o limbă moartă, mască sinistră a fidelităţii faţă de patria socialismului“. …. „….
Pe cealaltă latură „politică” 1900-1945 a existat ideologie şi politică (organizată) de stînga, socialistă şi comunistă. In artă avantgarda din Bucureşti a fost conectată la un continent întreg, ( e bine documentat în observatorul cultural). Pluralismul publicat în observatorul cultural e un izvor nesecat pentru un „cosmopolitism civic”, oferă un acces practic pentru tineri cititori, mai curioşi, mai îndrăzneţi şi mai mobili decît alţii. Pervertirea verbală, propaganda politică (toate mediile sunt ale statului, ale partidului unic.. rolul conducător..), denaturarea …. a atîtor concepte, denumiri şi idei, în naţionalcomumismul ceauşist, cere azi o clarificare a denumirilor, a sensului cuvintelor (multe sunt preluate de la „străini”…). Textul de faţă e o şansă foarte bună pentru cei care vor să înţeleagă şi caută concepte de gîndire (I. Kant – sapere aude) după preferintele individuale, proprii. Cosmopolitism azi?
… „ … din tratatul De tranquillitate animi (IV). Spune, aşadar, Seneca: „Noi, cu suflet mare – iată marcată încă de la început ideea de generozitate, de deschidere – nu ne-am închis între zidurile unei singure cetăţi, ci ne-am deschis către relaţiile cu întreaga lume şi am declarat universul patria noastră, ca să putem da virtuţii un cîmp mai larg“. Iar într-o Scrisoare către Lucilius (XXVIII. 4) dăm peste următoarea afirmaţie, de o neaşteptată, vertiginoasă noutate: „Nu m am născut pentru un singur colţişor, patria mea este întreaga lume“. Găsim aici mesajul cosmopolit european in nuce, şi încă într-o formulare deloc ezitantă, dimpotrivă, radicală. … „…
Patrimoniul filozofic din grecia antică (Platon, Sofocles, Aristoteles) a fost tradus în arabă (Granada, Cordoba) şi retradus în latină (primele universităţi creştine, Bologna, Paris, Praga, apar după convieţuirea musulmanilor, evreilor şi creştinilor în Granada şi Cordoba, după o pauză de secole la sfîrşitul imperiului Roman). Cosmopolitism?
… „ … Atît în manifestările lui antice, cît şi în cele moderne, cosmopolitismul a fost – trebuie să admitem asta – eurocentric; nici nu avea cum să fie altfel, cîtă vreme Europa culturală este constitutivă culturii lumii întregi…. „ ….
Dacă privim spre Bagdad şi Damasc înainte de anul 1000, se poate constata că cultura, ştiinţa, medicina, filozofia, literatura au fost la un moment dat cîteva secole în afara Europei în mîini bune. Expansiunea violentă sub semiluna pînă la Granada şi Cordoba a adus totuşi şi aceste cunoştiinţe (grecii antici în arabă) ale antichităţii greco-romane înapoi / în atenţia publică pe vechiul continent. Ce e de văzut azi la Cordoba- Granada (fac abstracţie de religie şi islamismul politic agresiv de azi) ? Ce a pornit de acolo acum o mie de ani?
… „ …. . În secolul al XVIII lea, vorbim deja despre un cosmopolitism actualizat în conştiinţe. Şi, evident, primul nume care ne vine în minte este Kant, cu proiectul său de pace eternă şi conceptul de Weltbürger din Antropologia sa, concept ce poate şi trebuie să fie integrat în sistemul kantian ca un aspect important al autonomiei persoanei. Şi, desi¬gur, Goethe, cu un alt concept esenţial, repus în discuţie în ultimele decenii, acela de Weltliteratur. Aceste concepte ar merita ele însele o analiză separată,…. „……
Weltbürger şi Weltliteratur a fost pentru J.W. Geothe la Weimar ceva de la sine înţeles. Deutsche Literatur ? Nu l-a preocupat ca teorie literară.
TM2021 e a o şansă de a crea concepte, de a formula idei noi. Literatura universală, patrimoniul literar- cultural universal ca lectură normală (facultativ, sau cu examen la bacalaureat..), predat elevilor la liceu. Incepînd în Timisoara azi. TM2021 luminează prin locuitorii ei de azi şi de mîine. Tinerii sunt viitorul unei familii, unui oraş şi al ţării întregi. Weltbürger, da. Brain drain?
.. „ … În plus, însuşi procesul de formare nu e obligatoriu să fie în continuitate cu originea noastră. Iar dincolo de perioada de formaţie ca atare, există posibilitatea unor specializări şi afilieri care sfidează atît frontierele geografice, cît şi pe cele etnice. Istoria culturii universale e prea abundentă în astfel de cazuri spre a mai fi nevoie să exemplificăm…. „ ….
Observatorul cultural a deschis larg ferestrele spre o lume întreagă, prezintă şi publică pluralitate. Pluralitate. Pluralitate. Am încredere în tinerii români liberi şi cetăţeni în UE / SUI GENERIS. Işi vor crea drumul lor după aspiraţiile şi speranţele lor. O a doua sau a treia limbă (engleza, franceza, spaniola, germana.. etc..) bine însuşită e „unealta „ unora cu condeiul în mînă.
Unde se poate orienta, informa şi documenta un cercetător, inovator, medic, profesor, inginer român de azi dacă nu în acel rezervor universal şi „cosmopolit” care e arta, cultura, arhitectura, muzica, ştiinţa, cercetarea… mondială, de ieri, de azi şi de mîine.
Werner Heisenberg (premiul Nobel 1932) descrie în „Der Teil und das Ganze. Gespräche im Umkreis de Atomphysik”- Partea şi întregul, dialoguri (Niels Bohr, A. Einstein, Max Planck, C.F. von Weiszäcker, Wolfgang Pauli, Dirac etc…) şi convorbiri despre fizica atomică (Quantenphysik), felul în care au gîndit şi au vorbit acei cercetători în domeniul avansat al fizicii atomilor, multe încă nesigure în anii 1920-1933-1957, care şi-au pus întrebări „filozofice” şi semantice. Ce spunem în cuvinte deja cunoscute (terminologia din fizica clasică, termodinamică etc..) şi ce model avem de fapt în minte cînd vorbim despre ceva nou? Cum ne putem exprima? Cum ne putem înţelege mai bine? Pe ce cale se obtţne o comunicare (pînă 1933 limba germană era în fizică, chimie, filozofie, .. la modă- ….W.H. îl întreabă pe Max Planck 1933 – emigrarea sau răbdare şi compromisuri cu naziştii- … a rămas pentru crearea/educarea unei generaţii de tineri fizicieni, cercetători cu mintea deschisă… pentru timpul după catastrofa aşteptată… o situaţie ??!! ca în România după 50 de ani de dictatură şi pervertare??….) elegantă şi compatibilă cu filozofia antică (Platon- Timaios). Pe cine cităm/ consultăm, pe Democrit /Aristotele cu atomi sau pe Platon (model matematic cu figuri- deci virtual…). O carte care merită tradusă, nu numai pentru fizicieni, savanţi. O carte care merită citită în sensul textului de excelentă mai sus/ de faţă.
E viaţa care pune întrebări şi cere decizii.
România Mare interbelică şi naţionalcomunismul ceauşist au depărtat o parte a intelectualilor (interbelici sau în RPR-RSR) români de ideile renaşterii, a iluminismului, de I. Kant.
UE are la bază unele principii ale lui I. Kant (Weltfrieden / handle so dass die Maximen deines Willens jeder Zeit als allgemeine Gesetzgebung gelten können – nu fă altuia ce nu-ţi….). Aveţi curaj să vă folosiţi de …..
Idei mai sunt.
România are de ales 2016.
Incercări şi erori, K.R. Popper
…. „ … Guy Scarpetta, autorul unui Elogiu al cosmopolitismului, este conştient de faptul că internaţionalismul proletar a fost „un vechi termen mînjit în congresele birocraţilor servili şi în limbajul împietrit al birourilor politice“, „un cuvînt într-o limbă moartă, mască sinistră a fidelităţii faţă de patria socialismului“. …. „….
Pe cealaltă latură „politică” 1900-1945 a existat ideologie şi politică (organizată) de stînga, socialistă şi comunistă. In artă avantgarda din Bucureşti a fost conectată la un continent întreg, ( e bine documentat în observatorul cultural). Pluralismul publicat în observatorul cultural e un izvor nesecat pentru un „cosmopolitism civic”, oferă un acces practic pentru tineri cititori, mai curioşi, mai îndrăzneţi şi mai mobili decît alţii. Pervertirea verbală, propaganda politică (toate mediile sunt ale statului, ale partidului unic.. rolul conducător..), denaturarea …. a atîtor concepte, denumiri şi idei, în naţionalcomumismul ceauşist, cere azi o clarificare a denumirilor, a sensului cuvintelor (multe sunt preluate de la „străini”…). Textul de faţă e o şansă foarte bună pentru cei care vor să înţeleagă şi caută concepte de gîndire (I. Kant – sapere aude) după preferintele individuale, proprii. Cosmopolitism azi?
… „ … din tratatul De tranquillitate animi (IV). Spune, aşadar, Seneca: „Noi, cu suflet mare – iată marcată încă de la început ideea de generozitate, de deschidere – nu ne-am închis între zidurile unei singure cetăţi, ci ne-am deschis către relaţiile cu întreaga lume şi am declarat universul patria noastră, ca să putem da virtuţii un cîmp mai larg“. Iar într-o Scrisoare către Lucilius (XXVIII. 4) dăm peste următoarea afirmaţie, de o neaşteptată, vertiginoasă noutate: „Nu m am născut pentru un singur colţişor, patria mea este întreaga lume“. Găsim aici mesajul cosmopolit european in nuce, şi încă într-o formulare deloc ezitantă, dimpotrivă, radicală. … „…
Patrimoniul filozofic din grecia antică (Platon, Sofocles, Aristoteles) a fost tradus în arabă (Granada, Cordoba) şi retradus în latină (primele universităţi creştine, Bologna, Paris, Praga, apar după convieţuirea musulmanilor, evreilor şi creştinilor în Granada şi Cordoba, după o pauză de secole la sfîrşitul imperiului Roman). Cosmopolitism?
… „ … Atît în manifestările lui antice, cît şi în cele moderne, cosmopolitismul a fost – trebuie să admitem asta – eurocentric; nici nu avea cum să fie altfel, cîtă vreme Europa culturală este constitutivă culturii lumii întregi…. „ ….
Dacă privim spre Bagdad şi Damasc înainte de anul 1000, se poate constata că cultura, ştiinţa, medicina, filozofia, literatura au fost la un moment dat cîteva secole în afara Europei în mîini bune. Expansiunea violentă sub semiluna pînă la Granada şi Cordoba a adus totuşi şi aceste cunoştiinţe (grecii antici în arabă) ale antichităţii greco-romane înapoi / în atenţia publică pe vechiul continent. Ce e de văzut azi la Cordoba- Granada (fac abstracţie de religie şi islamismul politic agresiv de azi) ? Ce a pornit de acolo acum o mie de ani?
… „ …. . În secolul al XVIII lea, vorbim deja despre un cosmopolitism actualizat în conştiinţe. Şi, evident, primul nume care ne vine în minte este Kant, cu proiectul său de pace eternă şi conceptul de Weltbürger din Antropologia sa, concept ce poate şi trebuie să fie integrat în sistemul kantian ca un aspect important al autonomiei persoanei. Şi, desi¬gur, Goethe, cu un alt concept esenţial, repus în discuţie în ultimele decenii, acela de Weltliteratur. Aceste concepte ar merita ele însele o analiză separată,…. „……
Weltbürger şi Weltliteratur a fost pentru J.W. Geothe la Weimar ceva de la sine înţeles. Deutsche Literatur ? Nu l-a preocupat ca teorie literară.
TM2021 e a o şansă de a crea concepte, de a formula idei noi. Literatura universală, patrimoniul literar- cultural universal ca lectură normală (facultativ, sau cu examen la bacalaureat..), predat elevilor la liceu. Incepînd în Timisoara azi. TM2021 luminează prin locuitorii ei de azi şi de mîine. Tinerii sunt viitorul unei familii, unui oraş şi al ţării întregi. Weltbürger, da. Brain drain?
.. „ … În plus, însuşi procesul de formare nu e obligatoriu să fie în continuitate cu originea noastră. Iar dincolo de perioada de formaţie ca atare, există posibilitatea unor specializări şi afilieri care sfidează atît frontierele geografice, cît şi pe cele etnice. Istoria culturii universale e prea abundentă în astfel de cazuri spre a mai fi nevoie să exemplificăm…. „ ….
Observatorul cultural a deschis larg ferestrele spre o lume întreagă, prezintă şi publică pluralitate. Pluralitate. Pluralitate. Am încredere în tinerii români liberi şi cetăţeni în UE / SUI GENERIS. Işi vor crea drumul lor după aspiraţiile şi speranţele lor. O a doua sau a treia limbă (engleza, franceza, spaniola, germana.. etc..) bine însuşită e „unealta „ unora cu condeiul în mînă.
Unde se poate orienta, informa şi documenta un cercetător, inovator, medic, profesor, inginer român de azi dacă nu în acel rezervor universal şi „cosmopolit” care e arta, cultura, arhitectura, muzica, ştiinţa, cercetarea… mondială, de ieri, de azi şi de mîine.
Werner Heisenberg (premiul Nobel 1932) descrie în „Der Teil und das Ganze. Gespräche im Umkreis de Atomphysik”- Partea şi întregul, dialoguri (Niels Bohr, A. Einstein, Max Planck, C.F. von Weiszäcker, Wolfgang Pauli, Dirac etc…) şi convorbiri despre fizica atomică (Quantenphysik), felul în care au gîndit şi au vorbit acei cercetători în domeniul avansat al fizicii atomilor, multe încă nesigure în anii 1920-1933-1957, care şi-au pus întrebări „filozofice” şi semantice. Ce spunem în cuvinte deja cunoscute (terminologia din fizica clasică, termodinamică etc..) şi ce model avem de fapt în minte cînd vorbim despre ceva nou? Cum ne putem exprima? Cum ne putem înţelege mai bine? Pe ce cale se obtţne o comunicare (pînă 1933 limba germană era în fizică, chimie, filozofie, .. la modă- ….W.H. îl întreabă pe Max Planck 1933 – emigrarea sau răbdare şi compromisuri cu naziştii- … a rămas pentru crearea/educarea unei generaţii de tineri fizicieni, cercetători cu mintea deschisă… pentru timpul după catastrofa aşteptată… o situaţie ??!! ca în România după 50 de ani de dictatură şi pervertare??….) elegantă şi compatibilă cu filozofia antică (Platon- Timaios). Pe cine cităm/ consultăm, pe Democrit /Aristotele cu atomi sau pe Platon (model matematic cu figuri- deci virtual…). O carte care merită tradusă, nu numai pentru fizicieni, savanţi. O carte care merită citită în sensul textului de excelentă mai sus/ de faţă.
E viaţa care pune întrebări şi cere decizii.
România Mare interbelică şi naţionalcomunismul ceauşist au depărtat o parte a intelectualilor (interbelici sau în RPR-RSR) români de ideile renaşterii, a iluminismului, de I. Kant.
UE are la bază unele principii ale lui I. Kant (Weltfrieden / handle so dass die Maximen deines Willens jeder Zeit als allgemeine Gesetzgebung gelten können – nu fă altuia ce nu-ţi….). Aveţi curaj să vă folosiţi de …..
Idei mai sunt.
România are de ales 2016.