Nr. 851 (24)

Dacă regimul lui Fidel Castro s-ar fi prăbuşit în 1989, probabil că liderul de la Havana ar fi avut un destin asemănător cu cel al liderilor comunişti din Europa Centrală şi de Est. Mai departe însă de epicentrul furtunilor sociale care au dus la căderea regimurilor comuniste şi mai longeviv, Fidel Castro a devenit, în ultimii zece ani în care a lipsit din prim‑planul vieţii …

În cîmpul academic global, tot mai larg prin avansul tehnologic irepresibil, apar teme în legătură cu care te întrebi dacă au fost impuse de evenimente recente şi presante sau au fost lansate în dezbatere înainte ca aceste evenimente să se producă, parcă anume spre a ne pregăti să le întîmpinăm şi să le înţelegem. O astfel de temă este aceea a migraţiei. Despre migraţie se discută …

Matei Florian este un scriitor care ne-a delectat pînă acum cu romane precum Băiuţeii, Şi Hams şi Regretel (roman dramatizat şi pus în scenă la Teatrul „Radu Stanca“ din Sibiu). Cărţile sale au fost traduse în polonă, engleză şi maghiară. De curînd i-a apărut romanul Cexina Catapuxina, lansat la Gaudeaumus, la standul Editurii Polirom.   Dragă Matei, o să încep cu o întrebare care poate părea puerilă: …

Duminică, 11 decembrie, suflarea românească va vota în cadrul unui scrutin ce va decide viitoarea configurație parlamentară: Parlamentul, forul suprem al voinței poporului și al democrației. Campania electorală din acest an a fost una mai puțin zgomotoasă și vizibilă. Au lipsit marile banere și mulțimea de afișe care propuneau nu doar mutre de candidați, dar și fel de fel de formule mobilizatoare. Mai mult sau …

Săptămîna trecută, actorilor Marius Cordoș și Maria Gârbovan de la Teatrul „Sică Alexandrescu“ de la Brașov li s-au desfăcut contractele de muncă, odată cu cel al contabilei-șefe Mariana Hudișteanu, în urma propunerii unei comisii disciplinare. Decizia a fost luată de managerul interimar, actrița Viorica Geantă Chelbea, cea care i-a succedat lui Marius Zarafescu (numit în urma unui concurs, demisionat după trei zile), care i-a succedat …

Norman Manea a fost, fără îndoială, celebritatea acestei ediții a Tîrgului Internațional de Carte (FIL – Feria Internacional del Libro – în spaniolă) de la Guadalajara, Mexic. În august, așa cum este tradiția acestui tîrg, s-a anunțat că scriitorul român Norman Manea este cîștigătorul Marelui Premiu al Tîrgului pentru Literatură în Limbile Romanice, primit în anii anteriori de personalități precum Enrique Vila-Matas, Claudio Magris, Yves …

Stimate dle președinte, onorat juriu, iubitori ai literaturii, doamnelor și domnilor,   „Vin dintr-o regiune unde trăiau oameni și cărţi“, spunea un mare poet al exilului.  Cuvintele acestea ar fi putut fi rostite, la fel de bine, de Joyce sau Nabokov, de Dante sau Victor Hugo, de Thomas Mann sau Czesław Miłosz sau de Soljeniţîn, Joseph Brodsky și Bashevis Singer, în timpul exilului lor. Au fost rostite, de fapt, …

Vasile Ernu continuă proiectul nonficțional deschis cu Sectanții, înaintînd pe terenul încă necunoscut al hărții marginalilor pe cel puțin trei direcții, pe care o să încerc să le identific aici. Bineînțeles, obiectivul rece, eseistic, enunțat în primul volum, a rămas același: o istorie a comunităților „alternative“ din zona Bugeacului și, extins, din fostul imperiu sovietic, comunități care au reușit să supraviețuiască regimului comunist prin adoptarea …

O ciudată lipsă de receptivitate din partea criticii continuă să plaseze într-un con de penumbră opera scriitorului braşovean Darie Magheru (1923-1983). Publicate în mare parte postum, prin strădania Editurii Arania, scrierile sale au trecut aproape neobservate de către comentatorii fenomenului literar – cu excepţia profesorului Romul Munteanu, care a consacrat un articol elogios romanului nemuritorul în solitudine şi durerea. O mai justă percepţie asupra poeziei, …

În ultimele trei decenii, lumea literară a tot aşteptat ca George Bălăiţă să revină la proză. S-a vorbit mai ales despre o posibilă continuare sau încheiere a Ucenicului neascultător, ultimul său roman predecembrist. N-a fost să fie, deşi scriitorul a dat din cînd în cînd semne că ar avea ceva în lucru. Însă nici publicistica din Gulliver în ţara nimănui (1994), nici interviurile confesive din …

Prozatorul, eseistul şi poetul chilian Roberto Bolaño a impresionat deja o lume întreagă. Numele său nu mai este, de ani buni, o necunoscută, iar cărţile sale au avut şi au în continuare parte de recenzii dintre cele mai entuziasmate. Cum se explică, însă, succesul scriitorului chilian? Opera lui Bolaño nu este una tocmai lejeră, iar stilul acestui scriitor nu pare destinat să‑i cucerească pe cititorii …

Se cheamă (tehnic) Centrul de afaceri Oromolu, este opera arhitectului Dorin Ștefan și este chiar o operă. Care (cel puțin) bucureștenilor care o mai iau și la picior (nu doar la roți, ca la morți – și chiar și așa – deși, veți vedea…) ar fi trebuit să nu le fi scăpat, în Piața Victoriei, la începutul Șoselei Aviatorilor, pe dreapta acesteia și (deci) în …

Ador scriitorii care nu-s contaminați de nici o modă, care rămîn scriitori dintotdeauna, care nu se leapădă de limba părin­ților și rămîn în propriul lor timp, ducîndu‑l mai departe aşa acum își duce rîul apa. Nu‑mi plac scriitorii care schimbă trenul tot timpul, cum fac eu, de pildă. Și totuși, romanul lui Marius Oprea e un galimatias în cel mai bun sens al cuvîntului. Aici …

Prin 1997, în iureșul reformist ce cuprindea România, cînd la cîrma învățămîntului se afla Andrei Marga, printre deciziile „revoluționare“ din educație s-a înscris și renunțarea la manualele unice în favoarea celor alternative. Și de atunci, elevii patriei își tot astîmpără setea de cunoaștere din izvoarele pline de înțelepciune ale acestora. Numai că, de facto, dar și de jure, accesul la aceste „izvoare“ era și gratuit, …

Sezonul de iarnă, la Paris, este unul foarte bogat și în domeniul expozițiilor de artă. Un număr enorm de turiști, veniți de pretutindeni, au parte de un bogat calendar cultural. Luna decembrie este cea mai aglomerată perioadă din an. Mulți turiști vin la cumpărături, dar petrec o bună parte a timpului vizitînd marile muzee, care se întrec, care mai de care, să organizeze expoziții, gîndite …

O știre publicată în Adevărul din 17 octombrie 1936, intitulată „Profesor englez la Uni­ver­sitatea din București“, informa că, „în urma înțelegerii dintre guvernele englez și român, s-a înfiin­țat la Universitatea din București o Catedră de limba și literatura engleză.“ „Singura universitate din România care nu avea o astfel de catedră“, sublinia ziarul, „era cea din București“, adăugînd că titular a fost numit profesorul John H. …

– Ești un comunist, asta ești! Te-ai înhăitat cu apucații ăia și numai prostii îți urlă-n cap! – Oi fi, dar nici nu neofascismele tale nu mi-e rușine: hai să dăm ajutoare sociale condiționat, într-o țară în care un om din trei e sărac! – Habar n-ai ce spui, băi! Eu stau la țară: le-am dat 50 de lei pe o zi de muncă și n-a venit …

Nu știu să existe vreun studiu sociologic/antropologic (sau cum l-am mai putea numi) care să consemneze de ce media de viață a scriitorilor români este/ar putea fi (nu știu sigur dacă e chiar așa, este o simplă, subiectivă constatare) mai scăzută decît media pe țară a restului populației din România. În ultimii ani, au tot murit pe bandă rulantă scriitori din toate generațiile, mai ales …

Pornind de la ideea că tema „străinătății“ este importantă nu doar prin prisma evenimentelor contemporane, marcate de o redefinire a granițelor – fizice și simbolice – cunoscute pînă acum, ci este şi un element definitoriu al istoriei umanității, Tompa Gábor, directorul Festivalului  Interferențe, organizat o dată la doi ani, a pus cea de-a cincea ediție sub semnul „odiseei străinului“. Spectacolele cuprinse în programul Festivalului au …

Modernitatea a adus în ecuația cu trei factori despre care am vorbit în primul episod – artistul, opera de artă, publicul – un al patrulea, ce aparent poate fi asimilat audienței, dar ale cărei caracteristici determină o poziție independentă, de mare influență, asupra celorlalți: muzeul. Primele muzee au apărut în preajma Revoluției franceze, fiind rezultatul nu atît al noilor orientări aflate sub deviza Liberté‑Ega­lité-Fraternité, cît al …

Altă poveste. Capibara și Bivolul ocupă un tăpșan înconjurat de ape în mlaștinile pline de crocodili ale ținutului Zapata. Viața e liniștită, Bivolul e șef, Capibara se bucură de administrarea lui leneșă asupra teritoriului. Bivolul paște și rumegă. Capibara mănîncă iarba pe care bivolul o lasă în urmă, nepăscută. Capibara culege cu delicatețe semințe din balegile lăsate în urmă de bivol. Seara, cînd se lasă …

Toamna asta nu am ajuns la Tîrgul de Carte Gaudeamus, dar am participat la Simpozionul Internaţional Cioran-Pessoa, organizat la Bucureşti de Muzeul Naţional al Literaturii şi de Academia Română, între 23 şi 24 noiembrie. În timp ce la Bucureşti lumea alerga de la un stand la altul, de la o lansare de carte la alta, eu stăteam încă la masa mea de lucru, la Ierusalim, …

Aceasta nu este o analiză literară, ci comunicațională. Pentru că prin Arhanghelul Raul, romanul lui Ovidiu Eftimie (Nemira, 2016), și campania lui, zice-se, promoțională, fantastica românească a pășit într-un nou stadiu, sincronizîndu-se din nou cu 90% din fantastica mondială – procentele de care Sturgeon zicea că sunt „crap“, icre de crap, dacă ar fi să ne jucăm ca la Times New Roman – adică avem …