Criza economiei, nu a teatrului

Ediţia a 47-a a marelui Festival de teatru din spaţiul de limbă germană, care se desfăşoară în fiecare lună mai la Berlin pe durata a circa trei săptămîni, a avut cîteva particularităţi: mai întîi, dorinţa de deschidere şi cooperare internaţională, semnalizată şi prin includerea unui simpozion intitulat Atenţie la tranziţie: Meet International Theatre Makers, realizat în cooperare cu Institutul Goethe, Ministerul de Externe şi Allianz Kulturstiftung. În acest sens, discursul inaugural al festivalului din acest an a fost rostit de fostul ministru francez al Culturii, Jacques Lang, care şi-a încheiat alocuţiunea spunînd că, deşi în momentul de faţă „mulţi politicieni consideră teatrul drept un lux inutil şi iau drept pretext criza economică pentru a justifica reducerile bugetare din cultură“, el, dimpotrivă, consideră că „actuala criză îşi are raţiunile ei nu doar financiare, ci şi morale şi intelectuale“. Iar teatrul, ca „artă revoluţionară, a rezistenţei intelectuale, care pune ordinea existentă sub semnul întrebării… şi poate oferi tineretului o altă formă de viaţă“, trebuie tocmai în vremuri de criză „sprijinit şi mai mult: ş…ţ teatrul e azi mai politic decît ar putea fi vreodată politica“. Iată o frumoasă întorsătură retorică din partea unui politician – ce-i drept, nu unul oarecare: Lang a […]