Culori

  Culori                  În amintirea lui Andrei Bodiu, la un an de zile de la moartea sa   Uneori ziua este mătăsoasă, scrisă de creionul unui copil pe cer Aşa cum scriai tu cu picioarele tale pe iarba unui teren de fotbal La poalele unei cetăţi cînd eram puberi Driblînd cu o minge de fotbal şi rîzînd într-una.   Cînd o asemenea zi trece prin tine, amintirea ei Vechile tristeţi şi toate bolile se sting şi pier Amintirea are gustul primei noastre ţigări Noaptea are sensul ei în măsura în care din ce in ce Mai tare ne apropiem de măsura acelei zile, precum Tinerii meseteceni sau salcîmii care îşi cunosc mai degrabă Apropierea de cer.   Şi dragostea ta faţă de zilnicul răsărit al soarelui, tu acela care te trezeai întotdeauna odată cu el şi ai murit spre apus   Un om a ridicat o odă de dragoste, a clădit o familie şi o cetate atunci cînd cu încetineala dimineţii îşi spăla faţa Reconstruind acelaşi chip în superba încercare de a supune culoarea lumii în martie, la sfîrşit de martie cînd te aflai într-un oraş din nord şi încă visai la reclădirea lumii   în zile în care […]