„Cum poţi să fii cu adevărat de stînga?“

  • Recomandă articolul
Dragă Alex, Îţi fac toate urările de bine în noul an. Întrebarea pe care o lansezi, mai mult sau mai puţin retoric: „Cum poţi să fii cu adevărat de stînga?“, mi se pare un foarte bun titlu de carte. Ea aminteşte, inevitabil, de Montesquieu şi ale sale Scrisori persane… Nu cred că opiniile mele privind incompatibilitatea dintre opţiunea de stînga şi votul pentru Iohannis sînt o probă de esenţialism. Nu sînt de acord decît parţial cu tine cînd spui că suporterii unei echipe devin cei mai aprigi critici ai acesteia cînd greşeşte. Un suporter supărat pe Steaua nu devine dinamovist. Nu-i mai normal, dacă n-ai cu cine, să nu votezi sau să-ţi anulezi votul? Unii au refuzat PSD-ul din principii – aceleaşi principii din anii ’90: neocomunismul, „baronii“, partidul-stat şi etalonul corupţiei, dispreţul de status faţă de electoratul îmbătrînit, rural, pomanagiu, hoţ şi precar intelectual, teama de ruşi, fantasma Iliescu-mineriade-crimele de la revoluţie. Başca, mai nou, plagiatul lui Ponta. Cum vezi, numai linii roşii: cu oricine, dar nu cu ciuma. Alţii l-au votat pe Ponta dintr-un sentiment similar faţă de oamenii lui Băsescu şi de agenda autocolonială & pro-austeritate executată, cazon, de fostul preşedinte, cu dublul standard şi „rasismul social“ […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.