Cum se face o porcărie (III)

De unde interesul lui Dorin Tudoran şi, mai general, al vînătorilor de „pete“ pentru relaţiile cu Securitatea ale unor oameni de cultură de anvergura lui Marino, Botez, Iorgulescu, Doinaş, cunoscuţi mai curînd pentru opoziţia lor faţă de politica culturală a regimului? Ideea care se află la subsolul acestei întreprinderi pare să fie dorinţa, necesitatea, obligaţia morală de a condamna pe oricine nu a fost în acel regim „fără reproş“. Mă grăbesc să spun că numărul oamenilor care au trăit absolut curat în vechiul regim este mult mai mare decît în general ne închipuim, începînd cu victimele tăcute ale stalinismului şi continuînd cu zecile de mii, poate sutele de mii de oameni anonimi care şi-au văzut de viaţa lor fără nici un compromis politic. Totuşi, refuzul conivenţelor devenea din ce în ce mai greu de gestionat cînd erai chemat să joci un rol public. Cînd le ceri altora să fie ireproşabili Aşa se face că, în postura de ambasador al creaţiei sale critice şi editoriale, Adrian Marino a trebuit să dea rapoarte la Uniunea Scriitorilor privind călătoriile în străinătate, conform regulilor de atunci, iar pe baza lor ofiţerii au „reconstituit“ note. Mihai Botez se afla în anchetă şi era obligat să […]